Dacă menționez cuvântul „măr”, vei avea o reprezentare clară. Dacă menționez cuvântul „spirit”, vei avea, probabil, o înțelegere a termenului, dar este aproape cert că dacă luăm 10 persoane din zece culturi, de vârste diferite, vor avea 10 descrieri diverse ale termenului.

Primul exemplu (măr) reprezintă o noțiune simplă, de obiect concret pe care-l întâlnești în viața de zi cu zi; al doilea (spirit) este un concept, un termen abstract despre care s-au scris tratate pentru a-l „lămuri”, dar, ca orice cuvânt abstract probabil, are o viața sinuoasă, cu semnificații diferite, în funcție de epocă, cultură sau nivel de cultură.

Mai sus am folosit termenul „concept” cu sensul de noțiune care reflectă trăsături esențiale ale unor lucruri și care este caracterizată de un grad mare de generalitate. Alte exemple de „concepte” (sau termeni abstracți): materie, libertate, undă, suflet, cuantă de lumină, minte, spațiu șamd.

Dacă vreți să vedeți rapid diversitatea de sensuri alocate de noi unor termeni abstracți, introduceți unul sau mai multe într-un motor de căutare imagini și vedeți ce a fost indexat pentru termenul respectiv. Cu siguranță veți o obține o mai mare diversitate decât în cazul în care introduceți ceva concret, cum ar fi o bicicletă sau o portocală.

Conceptele sunt cu precădere greu de înțeles în texte al căror context îl înțelegem cu lacune ori nu-l înțelegem. Scrierile vechi, de pildă, reprezintă lecturi dificile, printre altele, pentru că ne lipsește contextul cultural (și mental) al autorului. Gândiți-vă că orice ați scrie despre societatea de astăzi este influențat, în mod inevitabil, de toată suma de cunoștințe, credințe și opinii despre societatea de azi pe care o dețineți.


Termenii concreți și cei abstracți sunt „procesați” în regiuni diferite ale creierului

Diferențele dintre termenii concreți și termenii abstracți au făcut obiectul a diverse studii. Una dintre concluzii este aceea că cei abstracți sunt mai greu învățați și mai rapid uitați. Și nici nu e greu de înțeles de ce, cred, de vreme ce termenii abstracți, mulți, sunt mai greu de păstrat în memorie sub forma unui obiect-ancoră, la care să faci apel atunci când trebuie readus în memoria curentă.

Pe de altă parte, studii pe pacienți cu diverse zone ale creierului afectate au arătat unii își pierd abilitatea de a înțelege și reaminti termeni abstracți, dar nu și a celor concreți. Această observație arată în mod clar faptul că cele două tipuri de termeni sunt procesate în părți diferite ale creierului (cu multe zone comune, totuși).


Cum am explica unui extraterestre cele două tipuri de cuvinte?

Dacă un extraterestru ar vrea să învețe limba română, am avea dificultăți în a-i explica termenii abstracți. Cum să-i explici este este acela „suflet” ori ce este aceea „libertate”? Nu poți explica aceste lucruri indicând către un lucru. Trebuie detaliat contextul, trebuie exemplificat șamd. Ar fi dificil, dar probabil, după un timp am reuși. Ar fi mai simplu dacă ar trebui să-i explicăm ce este acela un măr, pentru că i l-am arăta. La fel, ar fi relativ ușor să ne individualizăm prin menționare numelor noastre.

Când vine vorba de un alt tip de termeni, care se referă la experiențele noastre subiective, pornind de la datele obținute prin simțuri, cum ar fi: culori, mirosuri, gusturi, emoții și sentimente, cuplul durere-plăcere, senzația de atingere a unui obiect - nu avem nicio cale de a le explica prin cuvinte prin cuvinte. Putem comunica între noi aceste lucruri pentru că avem aceleași organe de simț și același element de „procesare”, creierul. Dar o ființă extraterestră cu alte organe de simț nu are cum interpreta aceste elemente la fel.


Cum sunt formați termenii concreți și abstracți?

Sunt două mari școli de gândire. Prima, denumită „cogniția integrată(eng. grounded cognition), propune ipoteza conform căreia atunci când auzim un termen concret, cum ar fi „măr”, activăm în mod automat informații despre culoarea, gustul, forma etc., informații obținute din experiențe anterioare. Dar un termen abstract, precum „libertate”, ar activa amintiri referitoare la situații pe care le considerăm legate de conceptul de „libertate”, dar ne-am focaliza pe emoțiile generate de acele situații.

A doua școală de gândire, denumită „cogniția simbolică(eng. symbolic cognition), susține că, în fapt, cuvintele, concrete sau abstracte, sunt reprezentate mental prin simboluri care nu sunt legate de experiențele noastre.  Atunci când auzim cuvântul „măr”, înțelegem sensul cuvântului prin agregarea unor informații prin intermediul unor simboluri, asemenea unui computer (care operează pe baza simbolurilor 0 și 1).

În opinia mea, prima teorie pare să fie mai aproape de adevăr. Un concept precum cel de „libertate” poate fi folosit, succint, în diverse contexte, dar el se referă la un anumit tip de eliberare în funcție de conjunctură. Dacă manifești împotriva unui regim autoritar, atunci ceri să fii liber în diverse aspecte în care nu ești (să fii liber să-ți alegi prin vot conducătorul, să fii liber să-ți exprimi neîngrădit opiniile politice etc.). Dacă vorbim de libertate în contextul unei slujbe de birou neplăcute, câștigarea unei sume mari la loto poate însemna libertatea de a numai merge la serviciu și a trăi, fără griji de natură materială, cum vrei viața. Și așa mai departe.

Conceptele abstracte sunt reamintite, mi se pare, prin apel la situații în care sunt folosite ori la descrieri asumate mai mult sau mai puțin.

Citiți și:
Care este rolul principal al limbajului: vorbirea ori gândirea?
• „Legile” observate în analiza limbajului uman au, în mod bizar, aplicații și în alte domenii



Text inspirat de acest articol
Credit imagine: depositphotos.com

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Dacă găsești util site-ul, ne poți ajuta cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro