Hagia Sofia,  din greacă, de la Αγια Σοφια, Aghia Sofia, „Sfânta Înțelepciune”, cunoscută oficial ca Marea Moschee Ayasofya din Istanbul

Când a devenit Constantinopol Istanbul?
Constantinopol a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, denumit și Imperiul Bizantin (dar locuitorii lui își spuneau „romei”, romani). Denumirea de „Imperiu Bizantin” apare pentru prima dată în anul 1557. „Byzantium” a fost numele orașului pe care s-a construit Constantinopolul, odată cu mutarea capitalei imperiale de la Roma de către împăratul roman Constantin.
În anul 1453 turcii otomani au cucerit orașul, care era la vremea respectivă mult slăbit. Dar nu i-au schimbat numele pentru multă vreme.
Oamenii din noul imperiu au început să numească orașul „Istanpolin”, adică, în turcă, „către oraș”, care venea din grecescul „eis tan polin”, cu aceeași semnificație. În timp, această denumire a fost din ce în ce mai folosită, iar la un moment dat a devenit, cumva, „Istanbul”.
După ce Imperiul Otoman a fost învins în Primul Război Mondial, instituția sultanului a fost abolită în 1922, iar Republica Turcia s-a născut în 1923, în 1930 serviciul poștal turcesc a decis să folosească denumirea „Istanbul”; alte instituții ale statului au preluat ideea. Nu există o anumită dată în care oficial Constantinopol a devenit Istanbul, dar 1930 este o aproximare bună.

Chiar a căzut Imperiul Roman de Apus în 476?
În septembrie 476 comandantul barbar Odoacru l-a forțat pe împăratul adolescent roman Romulus Augustus să abdice. Odoacru era fiul lui Edecon, regele scirilor, unul dintre apropiaţii lui Attila. Odoacru nu l-a ucis, ci l-a trimis pe împărat în Campania, pentru a trăi acolo ca om liber, împreună cu rudele sale.
Odoacru va conduce Italia, dar recunoscând autoritatea formală a împăratului din Orient. A trimis pe 4 septembrie 476 însemnele imperiale de la Roma la Constantinopol, iar acesta este momentul de care posteritatea leagă sfârşitul statului roman în Occident.
La nivelul populației române însă, este foarte probabil ca puțini să fi remarcat tranziţia puterii de la Romulus Augustulus la Odoacru. Societatea romană era obişnuită cu desele schimbări de autoritate. Înainte de preluarea puterii de Odoacru alți 9 împărați se ridicaseră și pierduseră tronul. Iar Odoacru a fost înlăturat de Teodoric în 493, un conducător got.
După preluarea puterii de Odoacru, structurile statului roman, precum Senatul, au continuat să funcționeze pentru încă 1.000 de ani. Latina a rămas limba administrației. Legea romană a rămas în vigoare. Armatele romane au continuat luptele la granițele imperiului.
Cel mai probabil ideea că Imperiul Roman a dispărut în 476 a apărut la 50 de ani după, ca pretext pentru un război devastator. La moartea lui Teodoric, în 526, romanii din Constantinopol au luat în calcul invadarea Italiei. „Cronica” lui Marcellinus, din 510, este prima care menționează „cădere Romei” din 476. Cronica menționează că Roma căzuse în mâinile unui got (deși Odoacru nu fusese got), iar asta justifica o viitoare acțiune militară, care a avut loc în 535, căci „goții luaseră cu forța Italia, care este a noastră, și au refuzat să ne-o dea înapoi”. În decembrie 536 Roma era sub controlul bizantinilor.
Dar războiul a fost unul devastator, cu multiple întoarceri de situație, goții reluând controlul de câteva ori. În proces, Roma a ajuns de la 500 de mii la 25 de mii de locuitori, iar Milano, al doilea oraș ca mărime, a fost ras de pe fața pământului în 539, locuitorii fiind uciși ori făcuți sclavi.
În anul 560 Roma era sub control bizantin, dar multe dintre orașele imperiului vestic era distruse, iar infrastructura grav avariată. Nu Odoacru, ci împăratul Imperiului Roman de Răsărit a distrus, în fapt, Roma. (link)


Și lumea câinilor își are geniile ei.
Unii câini sunt mai deștepți decât alții. Cercetători unguri au identificat câini cu o remarcabilă capacitate de a reține numele unor jucării. Câinii au învățat cuvintele asociate cu jucăriile și au fost în stare să le identifice în cadrul unui grup de jucării. Unii câini au reușit să învețe chiar și 100 de nume de jucării.

Temperatura atmosferei solare este mult mai mare decât cea de la nivelul suprafeței
Temperatura din centrul Soarelui este de 27 de milioane de grade Celsius. La nivelul suprafeței solare temperatura este însă de „doar„ 6.000 de grade Celsius. Dar, surprinzător, atmosfera solară ajunge la 1 milion de grade Celsius!
Ce produce această temperatură? Încă nu știm sigur. Dar știm că la nivelul suprafeței solare se manifestă puternicul câmp magnetic al astrului, sub forma a multiple bucle, care se intersectează și produc explozii puternice care încălzesc atmosfera. (link)

Să te sinucizi pentru binele grupului
Există o specie de furnici care trăiesc într-o zonă aridă din Brazilia. S-a observat că există membri ai speciei care se sinucid în mod controlat, pentru a proteja grupul. Înaintea de lăsarea nopții unele furnici, sinucigașele, rămân la suprafață, iar când întreaga colonie se află la adăpost, cele rămase afară astupă intrarea cu grăunțe de nisip și alte resturi din jur, iar apoi pleacă în altă parte să moară, căci nu mai pot intra, oricum nu vor supraviețui nopții și nu vor să atragă prădători murind în apropierea mușuroiului.
Mă întreb: ce o fi în creierul acelor furnici care se sacrifică pentru binele comun? Știu, ne imaginăm că nu mare lucru, pentru că furnicile nu gândesc și nu simt. Dar cum nu a fost niciun om furnică până în prezent și nici nu va fi vreodată, văzând astfel de comportamente complexe, nu poți să nu te întrebi totuși: ce o fi în mintea acelor furnici când se pregătesc să se sacrifice?

O dietă bazată pe fructe nu este sănătoasă, pentru că nu sunt asigurați toți nutrienții de care are nevoi corpul uman
În timp ce majoritatea fructelor sunt considerate a fi sănătoase și hrănitoare, o dietă care se bazează aproape exclusiv pe fructe va avea un deficit de nutrienți (proteine, fier, calciu, vitamina B (inclusiv vitamina B12), vitamina D, zinc și acizi grași omega-3.
Insuficiența acestor nutrienți poate avea implicații semnificative asupra sănătății, inclusiv rahitism și osteomalacie (o înmuiere a oaselor), anemie și probleme cu oasele, mușchii și pielea.
Pe lângă nutrienții lipsă dintr-o dietă cu fructe, trebuie luate în considerare și nivelurile ridicate de fructoză. Fructoza este un zahăr simplu, precum glucoza, dar corpul uman o procesează foarte diferit. Fructoza este metabolizată exclusiv în ficat. Consumul excesiv de fructoză poate provoca acumularea de grăsimi la nivelul ficatului, ducând la rezistența la insulină în ficat și la boala ficatului gras non-alcoolic. (link)

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.
  • Comentariul tău, publicat ca „vizitator”, va fi evaluat în scurt timp de către un moderator în vederea publicării. Utilizatorilor care au cont pe site ori care folosesc conturile de FB, Twitter ori Google li se publică în mod automat comentariile.
    Ovidiu Munteanu · 09:56 08.11.2021
    Capitala Turciei este Ankara nu Istanbul.
    • Comentariul tău, publicat ca „vizitator”, va fi evaluat în scurt timp de către un moderator în vederea publicării. Utilizatorilor care au cont pe site ori care folosesc conturile de FB, Twitter ori Google li se publică în mod automat comentariile.
      Iosif A. · 19:00 08.11.2021
      @Ovidiu Munteanu
      Sigur...
      Corectat.
Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Dacă găsești util site-ul, ne poți ajuta cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro