Tânără, înotând într-un oraș aflat sub apă

Se pare că Bucureștiul stă pe o mare subterană, mare generată și alimentată de super-rețeaua de conducte a ELCEN și Termoenergetica.

Am scris în urmă cu câteva luni un articol despre cum funcționează sistemul de termoficare din București și care sunt cauzele multiplelor avarii. Tot în acel articol, conform unui comunicat recent la acea vreme al ELCEN, rezulta că pierderile de apă sunt de 2.000 de tone pe oră! Acum câteva zile, într-o declarație a directorului general al Termoenergetica se reia același mesajNicio îmbunătățire, nicio agravare a situației! La cantități atât de mari, câteva tone în plus sau minus nu schimbă semnificativ situația...

Personal, nu cred că această valoare este reală, pentru că pur și simplu este enormă. Deși, în principiu, ar trebui să fie ușor de calculat pierderile, pentru că acestea sunt monitorizate permanent, iar apă de adaos (de completare a pierderilor) este permanent tratată și pregătită pentru „injecție” în sistem. Aș fi curios să știu cum ELCEN poate pregăti într-o oră 2.000 de tone de apă, zi și noapte, pentru completarea conductelor sparte pretutindeni.


Dar să spunem că datele sunt reale. Cu cât ar crește nivelul apei pe toată suprafața Bucureștiului, dacă această apă nu ar intra în Pământ?


Nivelul apei ar crește cu 0,76 m / 10 ani


Iată calculele:

→ 2.000 tone apă reprezintă 2.000 m3

→ Volumul de apă într-o zi: 2.000 x 24 = 48.000 m3
→ Volumul de apă într-un an: 48.000 x 365 = 17.520.000 m3
→ Volumul de apă în 10 ani: 17.520.000 x 10 = 175.200.000 m3

→ Suprafața orașului București: 228 km2 = 228.000.000 m2

Prin urmare, ar rezulta că înălțimea apei ar fi:
• după un an: 17.520.000 / 228.000.000 = 0,076 m = 7,6 cm
• după 10 ani: 175.200.000 / 228.000.000 = 0,76 m


Așadar, în 10 ani, am fi cu apa până la brâu. Cum aceste pierderi durează de zeci de ani (nu e clar care au fost cantitățile de apă pierdute în fiecare an), am putea spune, metaforic vorbind, că Bucureștiul stă pe o mare subterană, mare generată și alimentată de super-rețeaua de conducte a ELCEN și Termoenergetica.

Pe de altă parte, serios vorbind, este posibil să nu existe niciun efect advers asupra infrastructurii orașului cu o asemenea „hemoragie” din conductele sistemului de termoficare?

Credit prima imagine: depositphotos.com

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.
  • Comentariul tău, publicat ca „vizitator”, va fi evaluat în scurt timp de către un moderator în vederea publicării. Utilizatorilor care au cont pe site ori care folosesc conturile de FB, Twitter ori Google li se publică în mod automat comentariile.
    T. Ov. · 12:03 13.11.2021
    Am citit o estimare conform careia de pe suprafata oceanului planetar se evapora zilnic 1400 de km cubi de apa (1,4x10^15 litri). Ar fi interesant sa refaceti calculul luand in considerare si coeficientul acesta de evaporare...
    • Comentariul tău, publicat ca „vizitator”, va fi evaluat în scurt timp de către un moderator în vederea publicării. Utilizatorilor care au cont pe site ori care folosesc conturile de FB, Twitter ori Google li se publică în mod automat comentariile.
      FN · 00:03 16.11.2021
      @T. Ov. calculul este facut pornind de la ipoteza ca apa nu se pierde (precizat - in pamant, subinteles - evaporare, etc)

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Dacă găsești util site-ul, ne poți ajuta cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro