Cum gândea despre creștinism un „nobil sălbatic” american din sec. XVII
Kondiaronk vorbind cu diplomați capturați, 1688
Louis Armand a fost un baron francez, cu probleme financiare serioase, care a făcut parte din armata franceză și care între 1683 și 1693 și-a desfășurat activitatea în Noua Franța (teritoriu francez din SUA de astăzi). Armand a publicat trei cărți în urma acestei experiențe „americane”. În cea de-a treia, intitulată în original „Les Dialogues curieux entre l’auteur et un sauvage de bon sens qui a voyagé” arată, printre altele, cum se raportează un localnic, un „nobil sălbatic”, printre altele, la încercările de creștinare ale preoților ce însoțeau trupele franceze.
Cum poate o saltea cu aer să țină greutatea unui om?
Am primit o întrebare de la un copil de 12 ani care suna cam așa: „Cum poate o saltea cu aer să țină adulți, când aerul din jur este atât de ușor de înlăturat cu mâna?”. Întrebarea este pertinentă, așa că nu o putem lăsa fără răspuns!
Aerul din jurul nostru este format din materie, chiar dacă nu se vede. Oricine realizează că aerul este constituit din „ceva” atunci când bate vântul (care, la viteze mari, te poate chiar dezechilibra) ori când mișcă rapid mâinile prin aer.
Constituenții de bază ai materiei sunt atomii, care sunt particule formate, în esență, din nucleu (situat la centrul atomului) și electroni (care se află la exteriorul atomului).
De ce este mai frig pe vârful unui munte?
Asta o știe oricine: la munte ninge mai mult și mai devreme decât la șes. E normal, pentru că la munte e mai frig. Dar de ce? Răspunsul este mai complicat decât ar crede mulți...
Pariul lui James Randi cu paranormalul
James Randi a fost un magician profesionist. Și un om foarte bogat din moment ce a oferit un milion de dolari oricărei persoane care reuşeşte să ofere dovezi credibile ale unui fenomen supranatural sau paranormal, prin intermediul fundaţiei sale.
Paradoxul lui Newcomb
Paradoxul lui Newcomb este un experiment mental, creat de fizicianul american William Newcomb, care presupune un joc între doi jucători, dintre care unul prezice viitorul. Paradoxul lui Newcomb a fost întâi publicat de către filozoful Robert Nozick în 1969, iar în 1973 a apărut în revista Scientific American, în rubrica de jocuri logice a lui Martin Gardner.
A fost obținut experimental cel mai ușor izotop de magneziu
Un grup de cercetători de la National Superconducting Cyclotron Laboratory (NSCL) a reușit un nou record în producerea celui mai ușor izotop de magneziu, magneziu-18. Acest izotop este extrem de instabil și nu poate fi găsit în natură. Rezultatul cercetării reprezintă un progres în fizica nucleară și ajută la o mai bună înțelegere a modului în care interacționează protonii și neutronii.
Diferențele esențiale dintre engleza britanică și cea americană
De ce un asemenea articol pe scientia? Pentru că explicațiile vin de la fiziciana mea preferată, Sabine Hossenfelder. De ce „preferată”? În primul rând pentru rigoare. Ceilalți fizicieni faimoși pentru popularizarea științei mai au scăpări, preluând și transmițând idei pe care nu le înțeleg. Nu Sabine Hossenfelder, care se asigură că ce spune este solid și inteligibil. În plus, desigur, în videoclip aceasta folosește termeni din fizică pentru exemple și, din câte îmi dau seama, pune în evidență diferențele dintre cele două „engleze” într-o manieră mai clară decât o fac profesorii de engleză :)
Cele mai citite articole de pe Scientia publicate în 2021
În 2022 se vor împlini 14 ani de când am scris primul articol pe Scientia. În această perioadă am publicat circa 8.500 de articole, dintre care 500 în 2021, an în care am avut o audiență de circa 2,1 milioane de utilizatori unici.
Iată cele mai bune articole publicate în anul 2021 pe scientia.ro. Plus o serie de articole mai vechi ce credem că merită citite.
De ce știința este doar o aproximare a lumii, plus alte gânduri în prag de nou an (JID-065)
• De vreme ce nicio teorie a fizicii nu explică realitatea, ci reprezintă doar un instrument pentru a măsura ce se întâmplă în natură, mai este vreun dubiu că toate legile naturii sunt în mod obligatoriu inventate? A descoperi înseamnă a găsi ceva care există undeva, dar legile naturii sunt doar aproximări ale fenomenelor pe care le percepem. Cum putem spune că teoria gravitației a lui Einstein explică gravitația, când nu avem, în fapt, nicio idee cum funcționează? Sigur, teoria este excelentă în a măsura obiecte cosmice și a face predicții, dar nu în a explica ce se întâmplă.
Probabil că mecanica cuantică este momentul de sinceritate din fizică, pentru că marii ei făuritori nici nu s-au mai chinuit să explice ce înseamnă (pentru că nu au găsit nicio cale rezonabilă să o facă); e suficient că formulele funcționează.
Pe de altă parte, dacă Newton și-ar trimite teoria gravitației să fie publicată azi, ar fi imposibil să găsească vreo revistă serioasă care să o ia în calcul. Este pur și simplu prea lipsită de sens. Conceptual, nu e nimic de înțeles. Deși este un foarte bun instrument pentru măsurarea mișcării corpurilor cosmice (cum ar fi orbitele planetelor).
• Știința nu desvrăjește lumea, ci doar mută misterul la un nivel mai adânc. În plus, știința te ține alert, în perpetuă căutare, în disconfortul unei continue apropieri de adevăr. Unde gândirea magică plasase spirite și zei, știința pune explicații nedefinitive.
Carbohidrații: care sunt buni, care sunt răi și care sunt efectele lor în nutriție
Așa cum este cazul și cu grăsimile alimentare, reputația carbohidraților în nutriția umană a avut parte de-a lungul timpului de schimbări radicale, carbohidrații fiind ba prieteni, ba dușmani. Astăzi opinia nutriționiștilor este fermă: carbohidrații reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale unei diete sănătoase. Cheia constă în alegerea carbohidraților „buni”, care nu contribuie la instalarea unor boli cronice, precum diabetul, și nu afectează vasele de sânge (ducând la boli ale inimii, infarcte sau atacuri cerebrale).
Ce s-ar întâmpla dacă am putea călători în voie în univers, cu viteze (relativ) mari?
Acum circa două luni am primit o întrebare interesantă: „Dacă am avea tehnologia de a ne deplasa cu să zicem 20% din viteza luminii, știind că viteza este legată și de timp, practic cel care ar călători cu această viteză timp de o săptămână, când se întoarce pe Terra, aici ar trece mult mai mult de o săptămână. Însă pentru mine cea mai dură întrebare este: dacă oricine ar putea să facă asta, ar fi haos? Pentru că pentru persoana X ar trece timpul într-un fel, pentru Y altfel și tot așa”.
De ce omul nu este nici bun, nici rău de la natură (JID-066)
Suntem, de regulă, înmărmuriți și revoltați atunci când auzim de atrocități împotriva unor nevinovați, de nedreptăți strigătoare la cer. Ne întrebăm, onest (credem), cum e posibil așa ceva? Cum e posibil Holocaustul? Cum sunt posibile crimele în masă? Cum este posibilă indiferența globală față de suferința celorlați?
Astăzi am aflat 〈16〉: de la o nouă specie de hominizi la zbor în atmosfera solară
De la stânga la dreapta: A. africanus, A. aferensis, H. erectus, H. neanderthalensis și H. sapiens
• Multe specii de hominizi contemporane cu noi la un moment dat...
Homo bodoensis este denumirea unei noi specii de hominizi, recent numită astfel de antropologi. Homo bodoensis și-a luat numele de la locul descoperirii, Bodo D'ar, Etiopia, și a trăit acum circa 500 de mii de ani, posibil contemporană cu Homo sapiens. Ar fi a 7 specie de hominizi care a trăit la un moment împreună cu omul modern pe Terra. (link)
• Vom discuta, probabil, cu animalele...
O echipă de cercetători încearcă să ajungă să poată discuta cu balenele în cadrul unui proiect numit CETI (Cetacean Translation Initiative). Întâi, cu ajutorul inteligenței artificiale, trebuie să decodifice sunetele pe care le fac acestea, adică să înțeleagă care este mesajul transmis prin fiecare sunet în parte, în funcție de particularitățile lui. Abia apoi vor putea încerca să simuleze modul de comunicare al balenelor și să încerce să schimbe mesaje cu acestea.
Au balenele un limbaj? Posibil, dar cu certitudine nu ceva asemănător celui uman. (link)
Disecția unui pui de leu pentru „educația” vizitatorilor unei grădini zoologice
Un leu tânăr, de 9 luni, este omorât și disecat într-o grădină zoologică din Danemarca, pentru a arăta copiilor „frumusețea” din interiorul leului...
În videoclipul de mai jos, filmat în anul 2018 în grădina zoologică Odense din Danemarca, puteți vedea ceea ce se întâmplă de mai bine de 20 de ani în acel loc: disecția unui animal în public, în acest caz un leu, pentru „educația” privitorilor. În urmă rămâne o sumă de resturi, care sunt aruncate într-un singur tomberon.
Stupefiantele opțiuni politice (pro-ruse) ale lui Albert Einstein
Istoria lumii este plină de cazuri de impostură a intelectualilor, adică de intelectuali care una scriu și alta fac. Mai este o categorie a marilor gânditori, precum Martin Heidegger, cu opțiuni politice deconcertante (acesta a sprijin nazismul încă de la început și până la final, fiind un membru al partidului nazist). Și acesta este un caz din zecile de astfel de cazuri de gânditori faimoși care au rămas cu litere de aur în istoria disciplinei lor, dar care, politic, au arătat înclinații de neînțeles.
Dar probabil că nu mulți cunosc bizarul caz al orientării pro-ruse a marelui Albert Einstein, care a intrat în cultura populară, din câte-mi dau seama, ca cel mai important fizician, un mare iubitor de pace și, printre altele, un mare filozof.
Una peste alta, cel mai probabil puțini știu că unele dintre opțiunile politice ale lui Einstein au fost cel puțin bizare, luând în calcul calibrul intelectual al acestuia. Ceea ce arată mai bine decât în orice altă situație că oricine este înclinat erorii și că, în această lume, toți trebuie să tindem către o independență intelectuală, adică să fim în stare să ne formulăm propriile opinii pe subiecte care contează.
Dovezi preliminare privind descoperirea tetraneutronului
Se dezbate de zeci de ani dacă există sau nu un nucleu care să conțină doar neutroni. Recent, în cadrul unor experimente efectuate în Germania la Garching, s-au observat semnale ale posibilei existențe ale unui sistem legat, format din patru neutroni – așa-numitul tetraneutron.
Infarctul va putea fi prevenit, printr-o nouă metodă de investigare a sănătății inimii
O companie engleză, Caristo, creată de cardiologi de la Universitatea Oxford, promite să prezică riscul de infarct miocardic cu ani înainte ca acesta să se producă, asigurând astfel un bun instrument de prevenție. Tehnica nouă de investigație propusă de cercetători presupune detectarea cu mare precizie a inflamației coronariene (din vasele majore care alimentează inima cu sânge).
Cum codifică ochiul fotonii (lumina) pentru a fi inteligibilă la nivelul creierului
Ne luăm informațiile despre lumea exterioară, în esență, prin cele cinci simțuri (deși putem vorbi de mai multe...). Informațiile pe care creierul uman le utilizează pentru a lua diverse decizii sunt rezultatul organelor de simț, care preiau anumite informații, existente în diferite forme, și le transformă în semnale neuronale pe care creierul le poate înțelege. Dar ce este această „informație” cu care lucrează creierul, cum este ea captată și cum este această procesată de către creier? Să vedem cum stau lucrurile în cazul sistemului vizual.
De ce grăsimile saturate s-ar putea să nu fie nocive
Opinia curentă în rândul cercetătorilor în domeniul nutriției umane este că grăsimile saturate din alimentație cresc nivelul colesterolului de tip LDL („rău”), fiind un factor de risc în ce privește ateroscleroza, infarctul și atacul cerebral. Dar sunt câteva probleme cu această teorie, iar o cercetătoare norvegiană, Marit Kolby Zinöcker, vine cu o nouă teorie care vrea să „salveze” grăsimile saturate, dând vina pe alimentele înalt-rafinate. Teoria pornește de la modul în care funcționează celula umană și cum procesează colesterolul.
Cele mai clare imagini ale găurii negre din centrul Căii Lactee
În centrul imaginii, Sagittarius A*
Cercetători germani de la Institutul Max Planck, coordonați de laureatul Premiului Nobel Reinhart Genzel, au combinat datele obținute de la patru telescoape, folosind o tehnică numită interferometrie, obținând astfel cea mai clară imagine a zonei din proximitatea Sagittarius A*, gaura neagră din centrul galaxiei noastre, Calea Lactee.
