Spre deosebire de alte cute de pe corp, care apar cu timpul şi din cauza întinderii şi îndoirii pielii, cu amprentele digitale ne naştem. Cercetătorii de la Şcoala Normală Superioară din Paris (ENSP) au încercat să găsească o posibilă explicaţie pentru aceasta.
- Detalii
- Scris de: Flavia Claudia Ţîmpu
La 750 de ani-lumină de Terra, undeva în constelaţia Perseu, o tânără protostea, în vârstă de doar 100000 de ani, aruncă în spaţiu o cantitate imensă de apă. În fiecare secundă este expulzată de o sută de milioane de ori mai multă apă decât conţine fluviul Amazon.
- Detalii
- Scris de: Gabriela Costache
Cercetătorii de la acceleratorul de particule CERN au reuşit să izoleze antimateria (atomi de antihidrogen) într-un câmp magnetic pentru o perioadă de 16 minute. Acesta este un nou record şi deşi poate nu pare mult, este suficient pentru fizicieni pentru a trage unele concluzii.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Un nou studiu arată că Pământul ar putea fi străbătut de găuri negre microscopice tot timpul, fără a suferi de pe urma acestui fenomen. O astfel de mini-gaură neagră ar avea o masă de câteva mii de tone, iar dimensiunea sa ar fi mai mică decât a unui atom.
- Detalii
- Scris de: Gabriela Costache
Nimic nu mai poate fi mai dens, exceptând găurile negre, decât plasma quark-gluon creată recent în incinta Large Hadron Collider, spun cercetătorii. Această stare exotică a materiei se presupune că a caracterizat Universul la foarte scurt timp după Big Bang.
- Detalii
- Scris de: Gabriela Costache
În întunericul interstelar există planete solitare. Deşi nu sunt încălzite de o stea şi nu fac parte dintr-un sistem, acestea ar putea găzdui viaţă. Detectarea unor astfel de planete este dificilă, însă este ceva ce ar putea fi de ajutor: aurorele din atmosfera acestora.
- Detalii
- Scris de: Gabriela Costache
Aşa cum aminteam în partea a 4-a a articolului nostru, după intrarea sa într-o orbită stabilă în jurul lui Mercur, Messenger a folosit primele zile pentru calibrarea instrumentelor ştiinţifice înaintea începerii fazei de observaţii propriu-zise - fază care va dura aproximativ 1 an.
- Detalii
- Scris de: SpaceAlliance
O echipă multinaţională de cercetători a arătat cum o ciupercă afectează o specie de furnici (Camponotus leonardi) din Tailanda, făcându-le să se comporte ca nişte mici zombi şi să sfârşească în cele din urmă în locuri propice pentru reproducerea fungilor.
- Detalii
- Scris de: Gabriela Costache
Se cunosc peste 500 de planete extrasolare. În ultimii ani însă astronomii au descoperit că unele dintre acestea, care fac parte din categoria planetelor gigante fierbinţi, urmează o orbită retrogradă, în sens invers faţă de rotaţia stelei respective şi a sistemului său. De ce oare?
- Detalii
- Scris de: Gabriela Costache
Cercetătorii au reuşit să localizeze neuronii responsabili cu condiţionarea sentimentului de frică la mamifere. Acest lucru a fost realizat la Universitatea Washington, SUA, autorii publicând un studiu pe 6 iulie 2009, în Journal of the Public Library of Science.
- Detalii
- Scris de: Şaramet Izabella
Cum spuneam în primul articol al seriei, sonda Messenger a fost lansată pe 3 august 2004, ora 06:15 UTC, la bordul unei rachete Delta 2 în configuraţia 7925H. Continuăm astăzi cu drumul către Mercur, punându-vă la dispoziţie o sumă de date tehnice privind misiunea.
- Detalii
- Scris de: SpaceAlliance
Regula lui Hamilton se referă la condiţiile în care un comportament altruist poate apărea în lumea animală, luându-se în calcul beneficiile şi costurile altruismului din punct de vedere reproductiv. Această regulă a putut fi constatată şi în lumea roboţilor.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Sonda spaţială NASA "Gravity Probe B", lansată în spaţiu anul 2004, a furnizat date concludente care validează două predicţii ale teoriei generale a relativităţii care sunt cunoscute sub denumirile de: efectul geodetic şi efectul Lense-Thirring (frame-dragging).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
China a efectuat sâmbătă 9 aprilie prima sa lansare pe 2011. Destul de târziu s-ar putea spune, la mai mult de 4 luni de la debutul anului - după ce în 2010 reuşise să stabilească un record în istoria sa spaţială cu un număr de 15 lansări reuşite (în 2008 fiind 11 lansări).
- Detalii
- Scris de: SpaceAlliance
Echipa de fizicieni lucrând la detectorul STAR de la acceleratorul de particule RHIC (Relativistic Heavy Ion Collider) a reuşit să detecteze nuclee de antiheliu-4, particulele de antimaterie ale heliului-4. Descoperirea a fost publicată pe 24 aprilie în prestigioasa revistă Nature.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.