Cercetătorii au reuşit să localizeze neuronii responsabili cu condiţionarea sentimentului de frică la mamifere. Acest lucru a fost realizat la Universitatea Washington, SUA, autorii publicând un studiu pe 6 iulie 2009, în Journal of the Public Library of Science.
Nucleul amigdalian şi hipocampul dorsal
Studiul a fost efectuat pe şobolani de laborator iar în urma experimentelor, care au folosit tehnici imagistice pentru a urmări procesul de activare neurală, s-a ajuns la concluzia că amygdala şi hipocampul dorsal, două regiuni ale creierului, au un rol direct în producerea sentimentului de frică. Mai exact, s-a stabilit că în zona nucleului amigdalian sunt codificate mesajele care generează sentimentul fricii.
Anterior, oamenii de ştiinţă bănuiau că amygdala si hipocampul dorsal au un rol în procesul de formare a amintirilor neplăcute, care provoacă teama şi frica. Acest studiu dovedeşte cu exactitate rolul hipocampului în procesarea şi transmiterea informaţiilor despre stimulii condiţionaţi spre amygdala, spune Ilene Bernstein, profesor de psihologie la Universitatea Washington şi unul din autorii studiului.
Condiţionarea asociativă este o formă de învăţare caracteristică animalelor folosită de obicei în cercetare pentru a studia modul în care circuitele neuronale sunt afectate de diferite experienţe. În cadrul unor experimente anterioare, specialiştii de la universitatea menţionată s-au concentrat pe aversiunea faţă de anumite gusturi, un alt comportament de învăţare asociativă, descoperind că neuronii care au un rol important în procesul de învăţare din experienţele anterioare sunt localizaţi în nucleul amigdalian.
Studiul
Noul studiu a fost conceput să caute regiunile creierului unde informaţia despre stimuli condiţionaţi sau necondiţionaţi converge pe măsură ce se formează amintirile legate de sentimentul de frică. Cercetătorii au folosit patru grupuri de cobai, plasând rozătoarele individual, pentru câte 30 de minute, într-o cameră. Trei dintre grupuri nu mai luaseră contact cu camera înainte. Experimentul a demonstrat că animalele "învaţă" un sentiment de frică pe termen lung când un context nou este asociat cu un stimul, dar nu şi atunci când unui context familiar îi este asociat un stimul (cercetătorii au simulat câteva şocuri electrice pe sub podea pentru a stimula sentimentul de frică al cobailor).
Ce este frica?
Vorbim în acest caz de o formă de învăţare asociativă, de tip pavlovian, considerată un sistem model pentru înţelegerea fobiilor, sindromului de stres post-traumatic şi altor tulburări anxioase. "Frică" sau "teamă" sunt două cuvinte pe care le folosim foarte des. Ambii termeni desemnează o stare de nelinişte, tulburare, provocată de un pericol real sau imaginar şi pot fi asociaţi şi cu absenţa controlului asupra unei situaţii. Specialiştii consideră că există mai multe tipuri de frică şi pe unele dintre acestea le regăsim la toate popoarele, în toate epocile. Ei mai susţin că sunt trei modalităţi prin care învăţăm să ne temem: din experienţe traumatizante, din situaţii stresante şi prin efectul retroactiv.
Totuşi, de ce apare frica? O învăţăm repede, pentru că avem nevoie de ea ca să supravieţuim, ca să ne abatem de la primejdii, dar poate duce şi la fobii. Câteva dintre acestea sunt: claustrofobia (frica de spaţii închise), hematofobia (frica de sânge), acrofobia (frica de înălţime), scotofobia (frica de întuneric), xenofobia (frica de străini).
Concluzie
Creierul uman este locul unde se nasc emoţiile, sentimentele, dorinţele, prin urmare şi teama, de care sunt responsabile cele două regiuni ale creierului, amygdala şi hipocampul dorsal. Acestea au rol în producerea amintirilor neplăcute sau cel puţin aşa se ştia până acum. Cercetătorii de la Universitatea Washington au descoperit că, de fapt, amygdala şi hipocampul dorsal reprezintă cheia în descifrarea mecanismelor legate de producerea fricii, a doua regiune transmiţând informaţii prin stimularea celei dintâi. Au fost realizate diferite experimente pe şobolani iar scopul lor a fost acela de a înţelege procesul prin care apare teama, astfel oamenii de ştiinţă sperând să găsească un tratament pentru anxietate.
Citiţi şi: Cum funcţionează frica?
Bibliografie:
Washington.edu
România liberă
