Să luăm două propoziții simple: „Cercul este rotund - Ο” și „Cercul este roșu - Ο”. În mod evident, în prima propoziție nu facem decât să ne repetăm, pentru că dacă știm ce este cercul, atunci știm că este rotund; ideea de rotund este inclusă în ideea de cerc. În ce privește cea de-a doua propoziție, lucrurile stau un pic diferit, pentru că trebuie să văd un cerc roșu pentru a ști că cercul este roșu. Așadar, cea de-a doua propoziție se bazează pe experiența nemijlocită.
Să luăm acum o situație de cauzalitate, cum este cea clasică a lovirii unei mingi de biliard (bila 2) de o altă minge de biliard (bila 1). Întrebarea este: este inclus efectul de mișcare a bilei 2 în mișcarea bilei 1? Se poate ști rezultatul lovirii bilei 2 înainte de a avea loc lovirea de către bila 1? Este de la sine înțeles ce se va întâmpla după ce bila 1 lovește bila 2, înainte de a avea loc lovirea dintre cele două bile?
Poate părea o simplă problemă de gândire (sau de filozofie), ceea ce și este, în esență, dar consecințele înțelegerii dificultăților acestui concept merg mult dincolo de simplul exercițiu de gândire, ce pare a fi inițial.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Ca om a cărui activitate online își are originile în vremurile întunecate ale dial-up-ului, m-am bucurat nespus când Internetul a luat la propriu „avânt”, iar stâlpii au fost năpădiți de cabluri pe care apoi ne-am chinuit să le îngropăm. Mai puțin bucuros am fost când am început să-mi dau seama că, prin comparație cu finalul anilor ’90 sau anii 2000, multe servicii online au devenit mai lente și instabile, în ciuda creșterii calitative.
Vedeți voi, ca om obișnuit cu țârâitul modemurilor de 56 k (care aduceau maxim o pătrime din viteză, că atât putea cablul telefonic), dar și cu hârâiala CD-writer-elor și ecranul de încărcare de la Windows 98, n-as putea spune că am crescut într-o epocă a computerelor de mare viteză. Din contră, prin anii ’90, când am primit un 286 transformat ulterior în 486 DX2, consolele vremii depășeau calculatoarele atât în viteză, cât și în calitatea graficii. Desigur, cu un computer puteai face mult mai mult, iar jocurile de pe PC, de la clasicul Dune 2 la Fallout, erau mult mai complexe… dar nimeni nu te mințea că un PC ți-ar fi adus viteză. Doar posibilități.
Marele salt s-a produs pe undeva prin 1999-2001, când capacitățile de producție tehnologică, acum bazate în China, au ajuns din urmă legea lui Moore. Deodată, de la configurații de 100-133 Mhz și 8 Mb de RAM s-a făcut un salt la 333 Mhz și 64 RAM și, mai ales, un salt la plăcile 3D dedicate (mulțumită unor companii precum Matrox, 3DFX sau Nvidia). Dacă în 2000 aveai un calculator cu o Riva TNT2 sau un Voodoo 2, deja depășeai în viteză sau calitate vizuală orice consolă de pe piață, pentru că Playstation 2 tocmai se lansa, iar Xbox era încă un proiect. Deodată, computere nu mai erau numai pentru Excel și jocuri de strategie, ci erau punctul de referință în ceea ce privea tehnologia de calcul.
- Detalii
- Scris de: Vlad Stoiculescu (krossfire.ro)
- Categorie: Blogul Scientia
Einstein a fost o vreme un simplu funcționar la biroul de patente din Berna, Elveția. Eșuase în încercarea de a obține doctoratul în fizică și renunțase la ideea de carieră universitară. În acest răstimp a citit o carte de Henri Poincaré, un matematician francez faimos, în care acesta din urmă a prezentat trei probleme nerezolvate în știință. Prima avea legătură cu „efectul fotoelectric”, a doua cu „mișcarea browniană”, iar a treia cu „eterul luminifer” (care se presupunea că este un fel de substanță prezentă peste tot în spațiu, mediul de transmitere a luminii).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Ultimul raport al Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” privind activitatea rețelei de medicină legală este pentru anul 2019. De atunci, din motive care nu-mi sunt clare, nimic. Acest raport vorbea, pe când încă se mai redacta, printre altele, despre evoluția omuciderilor, sinuciderilor, deceselor din accidente rutiere și a deceselor din cauze nonviolente din România. Era o radiografie utilă a societății noastre. Am publicat în anii anteriori sinteza acestor rapoarte cu privire la anii 2018 și 2019.
Nu am cunoștință dacă a preluat o altă instituție acest rol, cel mai probabil nu (nu am găsit nimic asemănător online). Poliția Română, din fericire, încă publică o serie de statistici cu privire la activitatea acesteia, din care vom prezenta principalele date. Desigur, statisticile Poliției nu sunt asemănătoare cu cele ale INML, dar unele date se referă la aceleași subiecte. Prin urmare, deși aș fi preferat rapoartele INML, am scris un scurt articol despre infracționalitate și accidente rutiere bazat pe datele Poliției :)
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Cartierul Central de Afaceri din Singapore (CDB). Credit: wikipedia.org
Evoluția statului Singapore, de la independența față de Marea Britanie până astăzi, este una fascinantă. În videoclipul de mai jos puteți vedea cum era orașul la plecarea britanicilor și cum arată astăzi. Cel care a fost responsabil de uluitoarea transformare, Liu Thai Ker, explică filozofia proiectării și dezvoltării Singapore. Dar, în fapt, explică filozofia proiectării unui oraș pentru oameni.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
În Țările de Jos se află o companie de care nu ai auzit până acum, dar care se află la baza progresului tehnologic din lume: ASML. Această companie furnizează echipamente care produc cipuri la o scară de doar câțiva nanometri. Iar lumea are o mare nevoie de chipuri.
ASML (de la „Advanced Semiconductor Materials Lithography”) fabrică cea mai avansată tehnologie din lume: mașina care face cipuri de calculator. Și cu cipurile ca activ strategic, ASML și tehnologia sa se află în centrul scenei geo-politice mondiale.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Nu cred că rușii îl (mai) susțin pe Putin în procentele pe care ni le livrează diverse institute de sondare a opiniei publice. Rușii nu sunt diferiți de alte popoare. Oricâtă propagandă ar livra presa rusă, oamenii au bunul lor simț, care-i ține circumspecți în raport cu aberațiile belicoase care li se livrează. Cei care au trăit în perioada comunistă știu cât de puțini erau cei care realmente credeau în propaganda oficială, chiar dacă o promovau: prea puțini. De aceea imediat după revoluție o țară de foști comuniști a devenit o țară de anti-comuniști. Oriunde, omul preferă libertatea tiraniei și persecuției arbitrare.
Și atunci? De ce nu-l dau jos rușii pe Putin?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Una dintre metaforele moderne, la care mulți aderă fără prea multă analiză, se referă la avantajul pe care-l oferă lucrurile „naturale” în fața celor „artificiale”.
Una peste alta, această antiteză este lipsită de sens, pentru că nu se poate stabili un principiu general valabil. Iată de ce.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
O întreprindere umană care nu prea a lăsat urme serioase (în sensul de rezultate solide) este cea care urmărește să descifreze misterul conștiinței umane. Teorii există, dar niciuna satisfăcătoare. În ce mă privește, cred că este imposibil ca mintea umană să ajungă vreodată să se cunoască pe sine însăși. Nu există niciun dubiu că există multiple limite naturale / biologice ale minții umane, iar conștiința este una dintre aceste limite. Și în cazul în care un extraterestru atotcunoscător ar învăța româna și ne-ar spune, pas cu pas, cum funcționează conștiința, tot nu am putea pricepe. Motivul este explicat în acest articol.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Probabil că nu mulți se gândesc la faptul că noua tehnologie de transmitere a datelor, 5G, are vreo legătură cu prognoza meteo, dar are... Iată de ce...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Ce opinie aveţi despre brutalitatea jandarmeriei în cazul manifestaţiilor ilegale? Dar despre donarea de organe, şcolile private, existenţa extratereştrilor pe Pământ, implanturile mamare ori folosirea cuptorului cu microunde în pregătirea hranei?
Ni se cere să ne împărtăşim opinia pe aproape orice subiect de către companii, mass-media, guvern ori cunoştinţe, dar are asta vreun sens? Mai mult, odată cu facilitarea exprimării opiniilor online (Twitter, Facebook etc.), avem ocazia, pe care rareori o irosim, de a ne da cu părerea despre subiecte asupra cărora nu ne-am aplecat niciodată.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
În videoclipul de mai jos puteți urmări o fascinantă scurtă explicație a evoluției alfabetului de-a lungul a circa 4.000 de ani, pornind de la hieroglife, trecând prin scrierea feniciană, greacă și latină, și ajungând la forma curentă a literelor.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
1. Tot ceea ce vezi este din trecut! Deşi ţi se pare că vezi în timp real, ceea ce vezi este un lucru aşa cum era el cu ceva timp în urmă. Cum aşa? Informaţia despre lucrul la care te uiţi trebuie să ajungă, cu ajutorul fotonilor, de la lucru la ochi - iar asta cere timp.
Cu cât obiectul la care te uiţi este mai departe, cu atât imaginea recepţionată este mai veche.
Uitaţi-vă la Soare. Strălucirea ce vă copleşeşte ochii reprezintă lumina ce a părăsit Soarele cu 8 minute şi 19 secunde în urmă.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Cu toții știm ce este determinismul. Faptul că ceva urmează la altceva, există o cauză pentru orice efect. Și atunci ce este cu „super” din „superdeterminism”?
Mecanica cuantică nu seamănă cu fizica clasică, căci rezultatul măsurătorilor se bazează pe probabilități. De exemplu, dacă încerci să determini unde se află un electron al atomului de hidrogen, nu poți calcula exact unde va fi electronul, ci care este probabilitatea de a fi într-un anume loc.
Prin urmare, superdeterminismul este, într-un fel, determinismul aplicat la nivelul mecanicii cuantice.
Superdeterminismul spune că, în fapt, nu putem prezice exact un rezultat al unei măsurători cuantice pentru că nu dispunem de informația necesară. Cumva, teoria ar fi incompletă (ori greșită). Această informație lipsă este indicată sub denumirea de „variabile ascunse”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Cumva, din abisul algoritmilor Google, pe YouTube mi-a apărut ca recomandare un clip de o oră numit „Misterul fizicii cuantice”. Cum nu știu să vorbească multă lume serios prin România despre acest subiect, am zis să încerc.
Ca o paranteză, pentru mine e un mister de ce nu există mai nimeni, cu pregătirea necesară, în România, care să prezinte pe Internet subiecte de interes din fizică și alte domenii ale științei. Sunt o mulțime de studenți, masteranzi și doctoranzi în fizică în România. De ce nu îndrăznește niciunul să-și publice măcar vreun referat pe Internet? Stau liniștiți cu ecuațiile lor, nu? :) Dar abia abordarea conceptuală a fizicii ori a altei științe este cea care asigură înțelegerea subiectului.
Să ne întoarcem la „Misterul fizicii cuantice”. Am sperat că am dat, cu acest videoclip, de un pasionat de fizică cerebral! Clipul este pe un canal al unui om numit Cătălin Moise, care are vreo 10 clipuri, cu sute de mii de vizualizări fiecare (inclusiv cel despre fizica cuantică!). E faimos pentru ceva, nu știu pentru ce, pentru că altfel nu cred că se explică de ce-l urmărește lumea. Pare a fi un fel de Mihai Morar și el. Misterele YouTube... Canalul lui Moise acoperă multe subiecte: Nietzsche, capitalismul, Primul Război Mondial și acum... mecanica cuantică. Omul este de „largă respirație”, ceea ce, în principiu, este meritoriu. După ce am văzut cum vorbește despre fizică, nu am curajul să merg la clipul despre Nietzsche :)
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Misiunea Kaguya a Institutului de știință astronautică și a spațiului din Japonia a fost aceea de a obține date despre originea și evoluția Lunii și de a ajuta la dezvoltarea tehnologiei viitorului ce va fi folosită pentru explorarea satelitului natural al Pământului.
Misiunea a durat circa doi ani, din septembrie 2007 până în iunie 2009, când principalul satelit al misiunii a fost trimis către solul lunar, fiind distrus în urma impactului. [video]
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
