Epoca de Aur olandeză, începută în 1588, este cunoscută pentru arta lui Rembrandt, invenția microscopului și comerțul cu mirodenii al Companiei Olandeze a Indiilor de Est. Ea s-a încheiat puțin înainte de trecerea unui secol, într-un măcel delirant și justiție populară.
În 1672, înfuriată de o campanie de știri false (eng. fake news), o mulțime l-a ucis pe până recentul fost șef de stat Johan de Witt și pe fratele său Cornelis. Gloata i-a spânzurat cu capul în jos, le-a smuls organele, a mâncat părți din cadavre și a vândut degete și limbi ca suveniruri.
- Detalii
- de: Garritt C. Van Dyk
- Blogul Scientia
- Detalii
- de: Donald Rothwell
- Blogul Scientia
Târziu, sâmbătă noaptea, ora locală, Statele Unite au lansat atacuri asupra trei dintre principalele locații unde Iranul își derulează programul nuclear, Natanz, Isfahan și Fordow, marcând astfel intrarea sa în conflictul dintre Iran și Israel.
SUA au anunțat că au lansat 30 de rachete de croazieră de pe submarine asupra siturilor de la Natanz și Isfahan și că au aruncat peste o duzină de bombe penetrante anti-buncăre („bunker busters”) la Fordow și Natanz.
Tipul de bombă utilizat este GBU-57, cunoscută și ca „Massive Ordnance Penetrator” (MOP), o armă extrem de distructivă care cântărește în jur de 13,5 tone.
- Detalii
- de: James Dwyer
- Blogul Scientia
În România, în anul 2024 numărul de omoruri a crescut față de 2023, rămânând totuși mai mic decât în anii anteriori (2019-2022).
În schimb, numărul violuri a scăzut semnificativ, după ce în perioada 2020-2023 crescuse constant.
Numărul de accidente rutiere grave a rămas același, iar numărul de decese asociate a scăzut puțin, dar stăm foarte rău, raportat la țările din UE (de 4 ori mai multe decese decât în Suedia).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Platformele de tip „sharing”, susținute de mari companii tech precum Airbnb și Uber, sunt promovate ca fiind de încredere, însă o nouă carte scrisă de o cercetătoare sud-africană în domeniul media, Julie Reid, susține că acestea sunt extrem de vulnerabile la escrocherii care răspândesc un tip de discurs înșelător (o formă de dezinformare concepută să inducă în eroare având la bază intenții infracționale). Julie Reid se bazează pe relatări directe și pe peste 600 de cazuri din întreaga lume ale unor victime atrase în escrocherii sau puse în pericol fizic de recenzii și anunțuri false de pe Airbnb, oferind un studiu de caz detaliat. Iată răspunsurile acesteia la cinci întrebări despre cartea sa.
Cum funcționează escrocheriile?
Airbnb este cea mai mare platformă de închiriere de locuințe din lume. Ea pune în legătură proprietari care doresc să-și închirieze locuințele cu călători în căutare de variante mai ieftine față de hotelurile tradiționale. Compania și-a extins recent serviciile și permite acum și rezervarea unor servicii precum antrenori personali sau firme de catering, alături de închirierea de locuințe.
Escrocheriile de pe Airbnb pot lua mai multe forme.
- Detalii
- de: Julie Reid
- Blogul Scientia
Moarte și viață de Gustav Klimt (1862–1918)
„Cine vrea să trăiască veșnic?” întreabă cu melancolie Freddie Mercury în piesa Queen din 1986, cu același titlu. Răspunsul: destul de mulți oameni – într-atât încât prelungirea vieții a devenit de mult o industrie de nișă.
- Detalii
- de: Richard Gunderman
- Blogul Scientia
Se estimează că piața globală a drogurilor ilicite valorează cel puțin o jumătate de trilion de dolari americani anual. Droguri precum cocaina, metamfetamina și heroina generează venituri uriașe de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, de la locurile unde sunt cultivate sau produse – în principal Columbia și Bolivia, China, Afganistan și „triunghiul de aur” format din Myanmar, Laos și Thailanda – până în punctele unde drogurile finite sunt consumate.
- Detalii
- de: Mark Berry și R.V. Gundur
- Blogul Scientia
În cartea sa „Lebăda Neagră”, cunoscutul filozof N.N. Taleb prezintă ceea ce se poate numi „parabola curcanului”, care se referă la un curcan care, pe baza experienței sale de zi cu zi, ar putea trage concluzia că totul este sub control, existența sa este sigură, stăpânii lui îi vor binele, până-n Ziua Recunoștinței, când este tăiat...
Într-un registru asemănător, noi oamenii privim de regulă ziua de mâine, la scară mare, ca o repetiție a celei de azi: nimic colosal nu este de așteptat. Planeta se va învârti nestingherită în jurul Soarelui, împreună cu celelalte planete și corpuri cosmice din sistemul nostru solar. Așteptarea noastră a fost confirmată în întreaga istorie a speciei; de ce ar fi diferit mâine?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Ce numim negru? O regiune din câmpul vizual e asociată cu noțiunea de negru dacă, prin comparație cu alte regiuni (sau cu imagini memorate), este mult mai puțin luminoasă.
- Detalii
- de: AdiJapan
- Blogul Scientia
Fluturele păun (Aglais io)
În 1972, meteorologul american Edward Lorenz a pus o întrebare devenită faimoasă: „Poate bătaia aripilor unui fluture în Brazilia să declanșeze o tornadă în Texas?”
În următorii 50 de ani, așa-numitul „efect al fluturelui” a captivat imaginația publicului. A apărut în filme, cărți, discursuri motivaționale și inspiratoare și chiar în conversații obișnuite.
Imaginea micului fluture care își bate aripile a ajuns să simbolizeze impactul disproporționat al acțiunilor mici sau chiar imprevizibilitatea inerentă a vieții însăși. Dar la ce se referea de fapt Lorenz, care astăzi este considerat fondatorul ramurii matematicii numită teoria haosului?
- Detalii
- de: Milad Haghani
- Blogul Scientia
Degradarea climatică reprezintă o amenințare imensă pentru economiile, societățile și ecosistemele din întreaga lume. Adaptarea la aceste impacturi este urgentă. Însă multe orașe și țări rămân nepregătite, într-un context pe care ONU îl numește „deficit de adaptare”.
Construirea rezilienței climatice este dificilă. Barierele economice limitează investițiile în infrastructură și tehnologie. Inechitățile sociale subminează capacitatea populațiilor vulnerabile de a se adapta. Iar politicile incoerente împiedică eforturile coordonate la nivel intersectorial și la scară largă.
- Detalii
- de: Paul O'Hare
- Blogul Scientia
L-am întrebat pe ChatGPT: „Dacă trebuie să analizezi toate datele pe care le ai la dispoziție în ce privește existența lui Dumnezeu, ce ai spune: este mai probabil să existe sau să nu existe?”. A încropit o serie de argumente care arată că Dumnezeu nu există. Iată ce a răspuns:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Imagine creată cu ChatGPT la solicitarea: „Creează o imagine cu ChatGPT gândind”
Este fascinant să vezi programele de tip LLM, ca ChatGPT, cum se comportă în situații pentru care nu au răspunsul deja clar formulat în baza de date. În dimineața asta i-am creat o mică „ambuscadă”, cu o situație foarte simplă pe care trebuie să o explice, pentru a cărei rezolvare este nevoie să folosești doar un pic de logică, ceea ce, cred eu, un elev de clasa a III-a ar putea rezolva rapid.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Cei mai mulți sunt la curent cu faptul că modelele de limbaj mare (LLM) tip ChatGPT sau Claude sunt, în esență, softuri care generează text, „ghicind” următorul cuvânt pe baza calculului unor probabilități.
Deși dau aparența capacității de a gândi, în sens uman, nu poate fi vorba despre așa ceva. Simplificând mult lucrurile, desigur, ChatGPT este doar un papagal mai sofisticat.
Programele tip ChatGPT se bazează pe utilizarea unei cantități uriașe de informații disponibile public, de la publicații online și bloguri, la cărți și statistici ale instituțiilor lumii, private sau de stat.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În urmă cu câteva zile a apărut un articol scris de Mihnea Măruță, jurnalist și autor. Acesta a avut și o discuție cu jurnalistul Cristian Tudor-Popescu la un podcast, în care analizează temele care sunt prinse, mai succint, în articol.
Domeniul relației omului cu tehnologia ar trebui să ne intereseze pe toți, pentru că transformă modul în care trăim. Așadar, am citit cu atenție articolul lui Măruță, iar în continuare o să prezint propriile idei cu privire la temele propuse de jurnalist.
Cele cinci teme sunt: 1. îndrăgostirea de inteligența artificială (IA); 2. capitalismul transcendental; 3. invidierea robotului; 4. invazia fantomelor; 5. nemurire și obediență. La final apare și o întrebare fără răspuns.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Ai stat vreodată cu o ceașcă de ceai după o repriză de plivit buruieni, cu un sentiment apropiat de fericire? Sau te-ai întors de la un centru de grădinărit cu un sac de pământ pentru ghivece și câteva plante, iar în scurt timp vederea ierburilor sau a florilor proaspăt plantate ți-a făcut inima să se simtă inexplicabil mai ușoară?
Poate că ești în spital, recuperându-te după o intervenție chirurgicală, așa cum am fost eu cu puțin timp în urmă. Mi-am revenit în simțiri într-o unitate de recuperare avansată, un spațiu slab luminat, fără ferestre, unde totul părea ușor ireal și prea intens.
- Detalii
- de: Carol Lefevre
- Blogul Scientia
