Foamea există pe un spectru. La un capăt se află insecuritatea alimentară, când oamenii sunt nevoiți să reducă numărul meselor. Pe măsură ce hrana devine tot mai puțină, organismul își consumă propriile rezerve. Drumul de la foame la înfometare începe cu scăderea nivelului de energie, apoi corpul descompune grăsimea, iar ulterior mușchii. În cele din urmă, organele vitale încep să cedeze.
De la subnutriție, la malnutriție acută și, în final, la înfometare, procesul ajunge într-un punct în care organismul nu mai poate susține viața.
- Detalii
- de: Ola Anabtawi și Berta Valente
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
E vară în emisfera nordică, ceea ce înseamnă soare, mare și viespi. Mulți dintre noi am fost învățați să ne temem de viespi, văzându-le ca insecte agresive care trăiesc doar ca să ne strice zilele.
Însă, având în vedere pierderile nesustenabile de faună la nivel global, trebuie să învățăm să coexistăm cu toate organismele – inclusiv cu viespile. Ele sunt polenizatori importanți și prădători naturali ai altor insecte.
Un minim de cunoștințe despre biologia lor poate ajuta ca masa ta în aer liber să decurgă liniștit.
- Detalii
- de: Seirian Sumner
- Biologie
Creierul tău se schimbă atunci când treci printr-o experiență și se schimbă din nou atunci când îți amintești acea experiență.
Amintirile noastre despre ceea ce s-a întâmplat nu sunt realitatea însăși. Memoria este un tipar de activitate neuronală ce reprezintă ceea ce ai trăit în momentul în care ai învățat sau perceput ceva și care este reactivat ca un circuit neuronal în creierul tău.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Săptămâna trecută, Administrația pentru Produse Terapeutice (TGA) din Australia a publicat o analiză cu privire la siguranța a șapte ingrediente active utilizate frecvent în cremele de protecție solară.
Analiza a concluzionat că cinci dintre acestea prezintă risc scăzut și sunt adecvate pentru utilizare în cremele de protecție solară în concentrațiile actuale.
Totuși, instituția a recomandat restricționarea mai strictă a două ingrediente – homosalatul și oxibenzona – pentru a reduce cantitatea permisă într-un produs. Aceasta se bazează pe incertitudinile legate de posibilele lor efecte asupra sistemului endocrin, care produce și eliberează hormoni.
- Detalii
- de: Ian Musgrave
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Într-o lume inundată de tendințe în fitness și planuri de antrenament „miraculoase”, dovezile științifice solide sunt adesea ignorate. Totuși, știința este clară: de pildă, alergatul doar cinci până la zece minute pe zi poate reduce riscul de a muri din cauza bolilor de inimă și chiar poate reduce riscul general de deces din orice cauză. Acest tip de cercetare rareori primește atenția pe care o merită.
Ca specialist în știința sportului și exercițiilor fizice, am fost întrebat de-a lungul anilor de sute de ori despre fitness, de sportivi, clienți sau pe rețelele de socializare. Multe dintre aceste întrebări sunt alimentate de mituri persistente sau dezinformări de pe Internet.
- Detalii
- de: Paul Hough
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Ce a fost mai întâi: vederea în culori sau culorile plantelor și animalelor?
Răspunsul se află într-o istorie evolutivă de peste 500 de milioane de ani.
Racul Odontodactylus scyllarus afișează colori stridente și pot percepe culorile mai bine decât majoritatea animalelor: ochii lor au 12 canale de culoare care pot detecta spectrul ultraviolet și lumina polarizată.
Cercetările cu privire la evoluția culorii în natură arată că vederea cromatică a apărut cu sute de milioane de ani înainte ca organismele să înceapă să afișeze culori. Altfel spus, animalele au început să vadă în culori cu mult înainte ca natura să se umple de flori viu colorate, fructe multicolore, semnale de avertizare și diverse „costumații” cu rol de atragere de parteneri.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Evoluţionism
Autovehiculele pot fi un fenomen modern, dar răul de mișcare nu este. În urmă cu mai bine de 2.000 de ani, medicul Hipocrate scria: „navigarea pe mare dovedește că mișcarea tulbură corpul”. De fapt, cuvântul „greață” (eng. nausea) provine din grecescul „naus”, care înseamnă „navă”.
Indiferent dacă te afli pe o navă, într-o mașină, într-un avion sau într-un carusel, răul de mișcare (numit și rău de călătorie sau rău de mare) te poate face să ai greață, să vomiți, să transpiri, să te albești la față, să te simți amețit și obosit.
- Detalii
- de: Christian Moro și Felicity Smith
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Rechini.
Imaginează-ți că te uiți la documentarul tău preferat despre natură. Prădătorul țâșnește din ascunzătoare, cu fălcile larg deschise, iar prada... dintr-odată devine inertă. Pare moartă.
Pentru unele animale, acest răspuns de „îngheț” – numit „imobilitate tonică” – poate fi o strategie de salvare. Oposumii „se prefac morți” pentru a evita prădătorii. La fel fac iepurii, șopârlele, șerpii și chiar unele insecte. Dar ce se întâmplă când un rechin face asta?
- Detalii
- de: Jodie L. Rummer și Joel Gayford
- Evoluţionism
Cercetări recente în neuroștiințe oferă o imagine mult mai complexă asupra modului în care creierul consumă energie. Departe de a fi doar o „mașinărie” a cărei funcție principală este gândirea, creierul este un sistem biologic extrem de costisitor din punct de vedere energetic, proiectat evolutiv să mențină un echilibru fragil între eficiență și performanță cognitivă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Evoluţionism
Sforăitul este adesea tratat cu superficialitate, fie ca o trăsătură inofensivă, fie ca pretext de glume la ora de culcare, însă poate semnala probleme mai profunde, care depășesc simpla neplăcere acustică.
Sforăitul apare atunci când fluxul de aer determină vibrarea țesuturilor moi din căile respiratorii superioare în timpul somnului. Poate fi cauzat de ceva minor, cum ar fi un nas înfundat, dar poate indica și probleme mai grave, precum apneea obstructivă în somn. Această afecțiune este asociată cu un risc crescut de accident vascular cerebral și boli de inimă, afectarea gândirii și o oboseală persistentă pe parcursul zilei.
- Detalii
- de: Michelle Spear
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Diabetul - organe afectate
Creierul tău produce insulină; aceeași insulină produsă și de pancreas. Aceeași insulină care nu este produsă la persoanele cu diabet de tip 1 și aceeași insulină care nu funcționează corespunzător la persoanele cu diabet de tip 2.
Oamenii de știință știu de peste 100 de ani despre celulele producătoare de insulină din pancreas. Aceste insulițe sferice de celule, numite insule pancreatice, conțin celulele beta care produc insulină.
Însă abia recent am început să învățăm despre producția de insulină din creier. Faptul că insulina este produsă acolo este încă, în mare parte, necunoscut, chiar și în rândul cercetătorilor în diabet, al medicilor și al persoanelor cu diabet.
- Detalii
- de: Craig Beall
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Ficatul este unul dintre cele mai solicitate organe din corpul uman. El elimină substanțele nocive, ajută la digestie, stochează nutrienți și reglează metabolismul.
În ciuda rezistenței sale remarcabile și chiar a capacității sale de regenerare, ficatul nu este indestructibil. De fapt, multe obiceiuri zilnice, adesea trecute cu vederea, pot provoca treptat daune care, în timp, pot duce la afecțiuni grave precum ciroza (cicatrizare permanentă a ficatului) sau insuficiența hepatică.
- Detalii
- de: Dipa Kamdar
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Omul are una dintre cele mai mari rate de mutații dintre toate speciile. O consecință este că aproximativ 5% dintre noi suferim de o boală genetică „rară”.
Pentru Hamlet al lui Shakespeare, noi, oamenii, suntem „culmea creației din lumea animală”. Dar progresele recente în genetică sugerează că oamenii sunt departe de a fi cea mai importantă realizare a evoluției.
De exemplu, oamenii au o proporție excepțional de ridicată de ovule fertilizate cu un număr incorect de cromozomi și una dintre cele mai mari rate de mutații genetice nocive.
- Detalii
- de: Laurence D. Hurst
- Evoluţionism
În fiecare an, miliarde de păsări traversează continentele în călătorii spectaculoase care uimesc prin precizie și perseverență. Migrația păsărilor este un fenomen fascinant și, în același timp, în ciuda progreselor științifice, încă plin de mistere.
Cum reușesc aceste animale să se orienteze cu atâta exactitate, adesea fără să fi făcut acel drum vreodată? Răspunsul stă într-un set remarcabil de mecanisme senzoriale, unele încă greu de înțeles. Iată ce știm.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Concepte fundamentale din biologie
Cum reușește un stejar gigantic să crească dintr-o sămânță atât de mică? De unde își ia un trandafir energia necesară să producă florile minunate? Modul în care se hrănesc plantele reprezintă, fără îndoială, un proces complex fascinant.
Plantele își trag existența dintr-o combinație rafinată de lumină, aer și puțin pământ. În centrul acestui proces se află fotosinteza, poate cel mai important truc biochimic din natură.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Concepte fundamentale din biologie
