Luând în calcul tot ce știm despre conștiință, aceasta pare a fi o stare emergentă care rezultă în urma comunicării unui număr enorm de neuroni. Suntem departe de a înțelege cum apare conștiința, iar cele mai bune teorii de astăzi nu ne ajută, în fapt, să progresăm prea mult.

Dar există vreo posibilitate ca universul, în întregul său, să fie conștient?

 

Sabine Hossenfelder, o fiziciană de origine germană, este una dintre cele mai cunoscute fețe de pe Internet când vine vorba de popularizarea științei. Aceasta are o abordare simplă, uneori la limita impoliteții, când vine vorba despre modul în care fizica e evoluat în ultimii 40 de ani.

Sabine a scris o carte acum doi ani, „Pierduți în matematică” (Lost in math), în care arată că modul în care se face știință astăzi împiedică progresul.

 

În lumea animală găsim comportamente uimitoare. Omul studiază celelalte animale într-o manieră sistematică de mulți ani, iar de multe ori imaginile filmate dezvăluie un univers incredibil, cu obiceiuri stranii, cu acte de o inteligență surprinzătoare, iar uneori cu o violență uneori greu de privit.

Iată mai jos două clipuri care surprind zece momente din viața animalelor, unul mai spectaculos decât altul.


Gaură neagră devorând o stea-partener

 

Existenţa găurilor negre cu mase dintre cele mai diverse (cele mai mari având mase de miliarde de ori mai mari decât a celor mai mici) rămâne încă un mister. Recent, în urma observaţiilor astronomice, dar şi a unor noi simulări pe calculator, s-au făcut progrese în explicarea modului în care găurile negre cresc până la mase de miliarde de ori cea a Soarelui.


Pește orb de peșteră. credit: wikipedia.org

Diversitatea și complexitatea vieții de pe Pământ este uimitoare: 8 milioane sau chiar mai multe specii vii (cu un număr necunoscut de specii dispărute) - de la alge la elefanți - toate au evoluat de la un strămoș simplu, unicelular, începând acum circa 3,5 miliarde de ani. Dar înseamnă asta că evoluția generează întotdeauna și inevitabil o din ce în ce mai mare diversitate și complexitate, având o direcție previzibilă?

Charles Darwin a identificat trei ingrediente necesare pentru ca selecția naturală să aibă loc:
• Indivizii trebuie să fie diferiți, deci există o variație în cadrul unei populații.
• Indivizii trebuie să poată transfera aceste diferențe descendenților.
• Indivizii trebuie să concureze pentru resurse, fapt ce limitează numărul urmașilor pe care îi pot produce.


Imagine a detectorului din proiectul ALICE / LCH

Proiectul de cercetare științifică ALICE (A Large Ion Collider Experiment) de la marele accelerator de particule LHC de la Geneva a efectuat o serie de măsurători şi caracterizări ale modului în care este produsă antimateria în procese nucleare. Caracterizarea acestor tipuri de procese ne-ar poate ajuta în identificarea materiei întunecate, care ar putea genera antimaterie în urma dezintegrării sau anihilării de particule de materie întunecată.


Stelele masive creează carbon, dar și straturi de oxigen, nitrogen  şi fier.
Când nucleul conţine doar fier, fuziunea încetează şi are loc colapsarea, ca urmare a gravitaţiei enorme. Steaua atinge temperaturi enorme, explodând (supernovă). 

Gândiți-vă la următorul lucru: 96% din corpul uman este format din doar patru tipuri de atomi: hidrogen, carbon, nitrogen şi oxigen. Suntem, așadar, un straniu conglomerat de particule care gândește și care explorează universul neîncetat. Suntem, mai mult decât mărturia propriei ființe, modul în care universul a devenit conștient de sine însuși (căci, deși ne raportăm la univers ca la „altceva”, suntem parte inseparabilă din acesta).

Atomii au început să se formeze imediat după nașterea universului. La 3-4 minute după Big Bang încep să se formeze atomi de deuteriu (deuteriul este un izotop al hidrogenului, având nucleul format dintr-un neutron și un proton), precum și alți atomi ușori. Producerea atomilor mai „complicați” are nevoie de procese cosmice speciale. Iată, în continuare, cum s-au format cele mai comune elemente din univers. Pentru fiecare tip de atom am atașat și un videoclip în care respectivul atom este analizat de un cunoscut chimist.


Evoluţia Universului

Este relativ cunoscut, chiar și în mediul non-academic, faptul că universul a început cu o perioada de expansiune extremă, de inflație cosmică, denumită Big Bang. Totuși, acest model este greșit! Formarea universului constă din două perioade care trebuie delimitate foarte bine: perioada de inflație cosmică și apoi Big Bangul.

Inflația din universul timpuriu nu reprezintă Big Bangul, ci îl precede, creând condițiile necesare pentru Big Bang. Pe scurt, diferența dintre perioada inflaționară a universului și Big Bang este diferența de energie a expansiunii. În perioada inflaționară, rata de expansiune a universului observabil a fost incredibil de mare, de la o dimensiune de ordinul a 10-30 m până la dimensiuni de ordinul a 10-1 m, în 10-27 secunde. Pe de altă parte, Big Bang reprezintă expansiunea universului după perioada de inflație.

• Prima misiune spațială cu o rachetă privată a fost un succes
Pe 30 mai, la ora 19:22 UTC, folosind o rachetă Falcon 9 (un sistem de lansare spațial creat de compania SpaceX), doi astronauți americani au fost trimiși către Stația Spațială Internațională (SSI). După o călătorie de circa 19 ore, capsula Crew Dragon, cu astronauții, s-a cuplat la SSI.



Anual Poliția Română afișează pe site-ul propriu principalele date cu referire la volumul și natura criminalității din România. Iată în continuare care sunt principalele date din anul 2019, comparate cu cele din anul 2018. Comparând volumul total al infracțiunilor la 100 mii locuitori se observă o ușoară creștere în 2019 (352.810 vs 344.934).

În 2019 au fost 262 de omoruri, 887 de violuri, 1.862 de oameni murind în accidente de mașină. Cele mai frecvente infracțiuni în 2019 au fost: furtul - 95.945 cazuri, loviri și alte violențe - 75.809 și distrugerea - 28.331. Mai jos, datele în detaliu.

 
Șobolanul-cangur înlăturând un șarpe care atacă printr-o lovitură de picior

Scriam recent despre faptul că omul încă evoluează, iar această evoluție este, se pare, mai rapidă ca oricând în istorie. În lumea animală evoluția a dus la cele mai surprinzătoare adaptări. Iată trei dintre acestea, care, probabil, sunt mai puțin cunoscute.

În primul caz veți vedea cum un șobolan a devenit un adevărat karatist în lupta cu un șarpe. În al doilea caz puteți vedea uluitoarea stabilizare a capului la șoim, iar în cel de-al treilea exemplu o să observați cât de bravă este o pasăre, peste care trece un tractor. Cele trei povești sunt spuse, succint, în trei videoclipuri scurte.

Dacă nici acest efect vizual straniu nu vă uimește, atunci nimic nu o va face!
Ce vedeți în animația de mai jos sunt următoarele: un punct verde, care apare și dispare, în mijlocul imaginii și trei puncte galbene la distanțe egale de cel verde.

Dacă priviți la punctul verde pentru mai multe secunde, ceva foarte straniu se întâmplă: punctele galbene încep să dispară. Unul, două și chiar toate trei. Dispar pentru o perioadă, apar după o vreme, după un model pe care nu-l putem înțelege și pentru motive pe care nu le știm.

Capacitatea medicinei moderne de a ne menține în viață ne poate face să credem că evoluția umană s-a oprit. Serviciile medicale moderne perturbă o forță motrice esențială a evoluției, menținând unii oameni în viață mai mult decât în mod „natural”, ceea ce îi face pe aceștia mai predispuși să-și transmită genele decât în lipsa medicinei moderne. Dar dacă ne uităm la ritmul evoluției ADN-ului nostru, putem vedea că evoluția umană nu s-a oprit - poate avea loc, în fapt, chiar mai repede decât oricând în istorie.

Într-un articol publicat de Agerpres se arată că „Începând din acest an universitar, la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) Târgu Mureş, la catedra de Psihiatrie, vom preda în curând un curs facultativ de hipnoterapie medicală şi medicina subconştientului. [...] Se pare că niciun curs opţional nu a trezit atât de mare interes ca acesta".

Poate vă întrebaţi ce înseamnă asta, cum am făcut noi. Ce înseamnă „medicina subconştientului"? Şi de ce e aşa de mare interesul? E semn bun? Nu prea... Iată despre ce este vorba.

 


Donează prin PayPal (€)


Contact | T&C | © 2021 Scientia.ro