Reprezentanți ai proiectului de cercetare comun LIGO-Virgo au anunţat recent descoperirea unui obiect misterios, cu o masă de 2,6 ori cea a Soarelui. Cercetătorii au măsurat undele gravitaţionale emise în timp ce acest obiect era înghiţit de o gaură neagră cu masa de circa 9 ori mai mare.


Tânără purtând mască tip N95

Suntem în epoca marelui virus, iar, între timp, masca facială a devenit obligatorie. Sunt mai multe tipuri de măști disponibile pe piață, unele destinate publicului larg, altele destinate personalului medical, alte care pot fi folosite de ambele categorii.

Ce diferențiază aceste măști? Sunt mai mulți indicatori care sunt luați în calcul atunci când comparăm diversele măști care există pe piață, cum ar fi: numărul de straturi, protecția împotriva bacteriilor, dimensiunea particulelor filtrate, nivelul de etanșeitate pe care-l asigură, eficiența filtrării particulelor de praf și altele.

Pe scurt, dacă o să intrați pe un site care comercializează măști, ați putea da peste următoarele tipuri de mască: masca facială simplă (3 straturi, cu o eficiență filtrare > 80% și filtrare particule de până la 3 microni), masca medicală tip I (3 straturi, eficiență filtrare > 95% și filtrare particule de până la 3 microni), masca medicală tip II (3 straturi, eficiență filtrare > 98% și filtrare particule de până la 3 microni), masca tip KN95, FFP2, N95 (4 straturi, eficiență filtrare > 94% și filtrare particule de până la 0,3 microni) și masca tip KN99, FFP3, N99 (4 straturi, eficiență filtrare > 99% și filtrare particule de până la 0,3 microni).


Detectorul de materie întunecată din cadrul proiectului Xenon, Gran Sasso, Italia

În cadrul proiectului de cercetare Xenon din cadrul laboratorului subteran italian de la Gran Sasso, Italia, detectorul de materie întunecată (Xenon1T) a măsurat mai multe evenimente decât se aştepta, pe baza calculelor privind semnalele din mediu. Ar putea fi indicii ale unor noi tipuri de particule sau, situaţie mai puţin spectaculoasă, fluctuaţii statistice. Dacă prima variantă s-ar dovedi corectă, ar putea fi cea mai importantă descoperire în fizică de la descoperirea accelerației cosmice.

Vânătoarea de particule de materie întunecată sau a particulelor care nu fac parte din modelul standard al fizicii particulelor elementare (sau care, dacă fac parte, au proprietăţi neaşteptate) continuă, cercetătorii dorind cu îndârjire să descopere semnale care să pună bazele unei noi teorii a fizicii.

Am scris recent un articol despre faptul că harta lumii este înșelătoare sub aspectul dimensiunii relative a țărilor (cât de mari sunt țările, din punct de vedere al suprafeței, una față de alta, în mod real). Pe harta lumii, de exemplu, Groenlanda pare să fie de aceeași dimensiune cu Africa. În realitate, Groenlanda are o suprafață de 0,8 milioane km2, iar Africa o suprafață de 11,6 milioane km2. România are o suprafață mai mare decât cea a Belarusului și apropiată, dar mai mică, decât cea a Marii Britanii sau Poloniei, dar pe hartă lucrurile par diferite.

În acest articol vă invităm să vedeți cum se compară din punct de vedere al suprafeței câteva dintre țările lumii. Am selectat primele opt țări, una sub alta, pentru o comparație fidelă.

Astronauții NASA aflați pe Stația Spațială Internațională, SSI, (unde există gravitație, dar, din cauza vitezei, astronauții sunt în stare de imponderabilitate) au un program zilnic de 2,5 ore de pregătire fizică. Pe SSI, fără antrenament, mușchii nu mai sunt utilizați ca pe Pământ, iar efectele imponderabilității trebuie cumva combătute: prin antrenament fizic.

Iată subiectele videoclipurilor din această selecție:
1. Cum se antrenează astronauții în spațiu
2. Cum funcționează prejudecățile rasiale
3. Și animalele au personalitate
4. Sunt medicamentele generice identice cu cele originale?
5. Cum să „răcești” atomii până aproape de zero absolut
6. Evoluția încălzirii globale începând cu 1880
7. Principiul incertitudinii al lui Heisenberg


Materia curbează spaţiu-timpul, iar spaţiu-timpul curbat dictează mişcarea materiei în univers. credit: LIGO/T. Pyle

 

Când Albert Einstein a publicat pentru prima dată teoria specială a relativității în 1905 - a fost ridiculizat. Oamenii au crezut că este prea ciudat și radical ce propunea aceasta ca să fie real. Nici Einstein nu a fost mulțumit de teoria sa, deoarece se nu aplica în prezența gravitației sau dacă observatorul accelera. Într-o zi, în timp ce observa un spălător de geamuri pe o scară din apropierea biroului său, a avut o revelație.

Și-a imaginat ce se va întâmpla dacă lucrătorul ar cădea. S-a pus în locul spălătorului de geamuri și și-a imaginat ce se va întâmpla pe măsură ce ar cădea. Și-a dat seama că dacă ar cădea, gravitația ar fi singura forță care acționează asupra lui. El ar accelera spre Pământ, dar nu ar simți nicio greutate. Și acest lucru nu ar fi altfel dacă ar fi undeva în spațiul interstelar, în afara câmpului gravitațional al Pământului.

COVID-19 LA NIVEL GLOBAL
Total cazuri Decese Cazuri SUA
8.814.243 464.883 2.255.119
SITUAȚIA COVID-19 ÎN ROMÂNIA
TOTAL CAZURI VINDECAȚI DECESE
24.045 16.911
 1.512
București: 2.708 (21.06), 2.671 (20.06)

Cu ceva timp în urmă am observat că mașina mea, 3 ani vechime, are semne de rugină la îmbinarea dintre un ornament și hayon. Fără măsuri, procesul de ruginire, pentru un obiect care stă afară, ca mașina, continuă nestingherit.

Dar ce se întâmplă atunci când ruginește o bucată de fier? Cum se transformă fierul în rugină? Iată, în continuare, o explicație la nivel atomic.

 

Imaginați-vă următoarele situații: o oală cu ulei încins, un șuvoi de metal topit sau o oală cu plumb topit. Ce s-ar întâmpla dacă ai băga mâna rapid în cele trei? Cât de vătămată ar fi mâna? Complet contraintuitiv, aceste experimente pot fi făcute fără a păți ceva (cu toate acestea, nu vă recomandăm să încercați așa ceva!). Iată câteva videoclipuri care ilustrează ceea ce am spus.

 

În fiecare zi, în fiecare săptămână, acceptăm termeni și condiții. Când facem asta, oferim companiilor dreptul legal să facă ce vor cu informațiile noastre și ale copiilor noștri. Ceea ce ne face să ne întrebăm: câte informații referitoare la copii oferim și care sunt implicațiile?

Sunt multe, inimaginabil de multe date care sunt produse și colectate referitoare la copii. Problema e mult mai mare decât simpla distribuire de informații despre copii de către părinți. E vorba de sisteme, nu de indivizi.

Pentru prima oară în istorie, urmărim informații individuale ale copiilor cu mult înainte să se nască, câteodată de la momentul concepției. Apoi după, pe parcursul vieții.


Reprezentare grafică a unui neutron și a unui proton (care sunt formați din quacuri)

Neutronii liberi au o viaţă limitată: se dezintegrează în circa 14-15 minute. Timpul de viaţă al neutronului nu este însă cunoscut cu precizie. Mai mult, există două măsurători care nu sunt compatibile. Noi măsurători s-au efectuat în spațiu, în cadrul unui experiment care folosește planetele Venus şi Mercur ca surse de neutroni.

Neutronii fac parte din nucleul atomilor, împreună cu protonii. Neutronul nu este particulă elementară, ci este format din două quarcuri down şi un quarc up. Scoşi însă din nuclee, neutronii liberi nu sunt particule stabile, ci se dezintegrează. Un neutron dă naștere unui proton, unui electron şi unui antineutrin electronic.

Ce se întâmplă în mintea ta chiar în acest moment? Probabil că este vorba despre percepția vizuală a acestor cuvinte din fața ta. Poate că poţi auzi sunetul traficului din depărtare sau plânsul unui copil din apartamentul vecin. Poate că te simţi puţin obosit şi distras, străduindu-te să te concentrezi asupra cuvintelor de pe această pagină. Sau poate că eşti încântat de perspectiva unei lecturi interesante.

Petrece un moment gândindu-te la ce înseamnă să fii tu în această clipă. Asta este ce se petrece în mintea ta. Dar chiar este așa? Există și altă versiune a acestei povești.

Creierul uman este format din 86 de miliarde de neuroni, fiecare neuron fiind conectat la alţi 10.000 de neuroni, producând astfel trilioane de conexiuni. Un neuron comunică cu un alt neuron vecin prin transformarea unui semnal electric într-un semnal chimic (un neurotransmițător), care trece apoi prin spaţiul dintre neuroni (sinapsă) pentru a se cupla la un receptor din neuronul vecin, înainte de a fi convertit din nou într-un semnal electric. Prin intermediul acestor elemente constituente fundamentale se formează uriașe rețele electrochimice.

Puteți găsit multiple surse pe Internet care susțin asta: mierea încălzită devine toxică. Dar chiar este adevărat? De ce ar deveni toxică? Și care este sursa acestei „înțelepciuni”?

Studiul pe timpul nopţii, schimbarea fusului orar ori turele de noapte pot afecta sănătatea. Deprivarea de somn şi modificarea ritmului circadian (ceasul biologic) reduc secreţia insulinei şi sensibilitatea la insulină a unor organe şi ţesuturi [link].

După o perioadă mai lungă de nesomn (o noapte albă, de pildă) abilităţile obişnuite ale creierului sunt afectate. Ne simţim obosiţi, iritaţi şi ne lipseşte concentrarea obişnuită. Partea creierului ce controlează limbajul, memoria de scurtă durată şi simţul timpului funcţionează în regim de avarie. Performanţele organismului după numai o noapte de nesomn scad dramatic, fiind practic echivalente cu cele manifestate la o alcoolemie de 0,05% (două pahare de vin). Capacitatea de lua decizii raţionale şi în timp util este, de asemenea, diminuată.

Și dacă particulele din experimentul cu două fante ar fi conștiente? Ce ați face? Le-ați întreba prin ce fantă au trecut?

La începutul secolului al XIX-a, Thomas Young a efectuat pentru prima dată experimentul său cu două fante, care a arătat că lumina este o undă. Totul a fost bine până la începutul secolului al XX-a, când o combinație de probleme teoretice și dovezi experimentale au dovedit că lumina este, în fapt, și particulă, prin faptul că pare să interacționeze doar în pachete „cuantificate” discrete. Iată, așadar, un amestec de idei mai mult derutante decât uimitoare.

O idee foarte bună, la aflarea faptului că lumina se comportă ca o particulă, este să repetăm experimentul cu două fante, dar să menținem intensitatea luminii atât de scăzută, încât doar un singur foton trece prin fante la un moment dat. Dacă universul ar compătimi situația umană sau ar prețui în orice fel somnul fizicienilor, atunci rezultatul acestui experiment ar fi o transformare a modelului de interferență în două puncte, unul pentru fiecare fantă, căci fotonii nu mai au acum alți fotoni cu care să interfereze.


Pe hartă, evidențiate: China, India, Indonezia, Pakistan și Bangladeș

Populația lumii are în jur de 7,8 miliarde de locuitori. România, cu o populație (după domiciliu, ianuarie 2020) de circa 22,2 milioane, este o țară relativ mică. Chiar foarte mică, raportat la țările cele mai populate ale lumii, cum ar fi China (1,4 miliarde) sau India (1,36 miliarde). În primele zece cele mai populate țări veți descoperi țări pe care, cel mai probabil, nu le-ați fi încadrat în acest top.


În timp ce toată mulțimea folosește salutul nazist, o persoană refuză să salute

Au fost și există nenumărate exemple de regimuri politice monstruoase. Și mulți se întreabă de ce oamenii nu s-au ridicat sau nu se ridică împotriva unor tirani abjecți. Unii dintre noi ne grăbim să-i judecăm pe cei care se conformează regulilor unor regimuri tiranice, catalogându-i pe aceștia ca fiind „spălați pe creier”, psihopați sau cel puțin inferiori din punct de vedere moral.

Ne place să credem că noi am fi altfel, dar care este probabilitatea ca tu să fii un erou rebel, refuzând să fii complice în menținerea sau chiar susținerea unui sistem represiv? Iată ce spune știința despre acest subiect.

 

Luând în calcul tot ce știm despre conștiință, aceasta pare a fi o stare emergentă care rezultă în urma comunicării unui număr enorm de neuroni. Suntem departe de a înțelege cum apare conștiința, iar cele mai bune teorii de astăzi nu ne ajută, în fapt, să progresăm prea mult.

Dar există vreo posibilitate ca universul, în întregul său, să fie conștient?

 

Sabine Hossenfelder, o fiziciană de origine germană, este una dintre cele mai cunoscute fețe de pe Internet când vine vorba de popularizarea științei. Aceasta are o abordare simplă, uneori la limita impoliteții, când vine vorba despre modul în care fizica e evoluat în ultimii 40 de ani.

Sabine a scris o carte acum doi ani, „Pierduți în matematică” (Lost in math), în care arată că modul în care se face știință astăzi împiedică progresul.

 

În lumea animală găsim comportamente uimitoare. Omul studiază celelalte animale într-o manieră sistematică de mulți ani, iar de multe ori imaginile filmate dezvăluie un univers incredibil, cu obiceiuri stranii, cu acte de o inteligență surprinzătoare, iar uneori cu o violență uneori greu de privit.

Iată mai jos două clipuri care surprind zece momente din viața animalelor, unul mai spectaculos decât altul.


Gaură neagră devorând o stea-partener

 

Existenţa găurilor negre cu mase dintre cele mai diverse (cele mai mari având mase de miliarde de ori mai mari decât a celor mai mici) rămâne încă un mister. Recent, în urma observaţiilor astronomice, dar şi a unor noi simulări pe calculator, s-au făcut progrese în explicarea modului în care găurile negre cresc până la mase de miliarde de ori cea a Soarelui.


Pește orb de peșteră. credit: wikipedia.org

Diversitatea și complexitatea vieții de pe Pământ este uimitoare: 8 milioane sau chiar mai multe specii vii (cu un număr necunoscut de specii dispărute) - de la alge la elefanți - toate au evoluat de la un strămoș simplu, unicelular, începând acum circa 3,5 miliarde de ani. Dar înseamnă asta că evoluția generează întotdeauna și inevitabil o din ce în ce mai mare diversitate și complexitate, având o direcție previzibilă?

Charles Darwin a identificat trei ingrediente necesare pentru ca selecția naturală să aibă loc:
• Indivizii trebuie să fie diferiți, deci există o variație în cadrul unei populații.
• Indivizii trebuie să poată transfera aceste diferențe descendenților.
• Indivizii trebuie să concureze pentru resurse, fapt ce limitează numărul urmașilor pe care îi pot produce.


Imagine a detectorului din proiectul ALICE / LCH

Proiectul de cercetare științifică ALICE (A Large Ion Collider Experiment) de la marele accelerator de particule LHC de la Geneva a efectuat o serie de măsurători şi caracterizări ale modului în care este produsă antimateria în procese nucleare. Caracterizarea acestor tipuri de procese ne-ar poate ajuta în identificarea materiei întunecate, care ar putea genera antimaterie în urma dezintegrării sau anihilării de particule de materie întunecată.

 


Donează prin PayPal (€)


Contact | T&C | © 2021 Scientia.ro