Astăzi am aflat 〈12〉: de la cea mai veche pictură la cel mai nou oraș
• Cea mai veche pictură rupestră a fost descoperită în Indonezia, arheologii estimând-o la peste 45 de mii de ani. Pictura, măsurând 136 x 54 cm, a fost găsită în peștera Leang Tedongnge și reprezintă un porc, cu două palme în stânga-sus. (sursa)
De ce nu este hidrogenul un combustibil folosit la scară largă?
Textul de mai sus aparține, într-adevăr, lui Jules Verne, care l-a inclus în cartea sa intitulată „Insula misterioasă”. Dar în acest articol vom vorbi despre hidrogen: vom ajunge să folosim hidrogenul ca principal combustibil? Tehnologia există, dar care sunt principalele dificultăți?
„Pentru că în realitate lucrurile sunt, nu se măsoară”... Paradoxul lui Zenon (JID-053)
Paradoxul lui Zenon: Ahile şi broasca ţestoasă.
Nu știu niciun jurnalist de știință autentic în presa generalistă de la noi. Cei care scriu despre știință, de regulă traduc (ceea ce este meritoriu), dar nu înțeleg. C. T. Popescu este un caz aparte, în sensul că acesta se străduiește să înțeleagă când vorbește despre lucruri care țin de știință. La un moment dat, de exemplu, acesta scrie despre concepte complexe, precum „universul observabil”, „materia întunecată și energia întunecată” și vidul din interiorul atomului. Am scris un articol în care am explicat ce a înțeles corect și ce nu.
Recent „gazetarul” (cum vrea să fie numit, pentru a se delimita de jurnaliștii de tip nou, cu care nu vrea să fie asociat) spune că a rezolvat „paradoxul lui Zenon”. E o afirmație îndrăzneață, căci paradoxul a dat bătăi de cap multor mari gânditori de-a lungul timpului, așa că merită să urmărim firul gândirii acestuia.
Ce sunt reflexele?
Reflexul rotulian
La începutul sec. XIX cercetătorii știau puține despre sistemul nervos. Știau că organismul uman are nervi și că nervii erau implicați în „reflexe”, circuite tip „intrare-ieșire” (sau input-răspuns) care fac parte din sistemul nervos.
Limitele de nedepășit ale minții umane (JID-052)
Știința nu va descifra toate misterele lumii, printre alte motive, pentru că omul nu este în stare să opereze cu anumite concepte, pe care le vom detalia mai jos ori pe care le-am detaliat în alte articole (și am pus linkuri către ele mai jos). Ideea centrală a acestui articol este următoarea: există o incapacitatea fundamentală a omului de a înțelege anumite concepte, esențiale pentru înțelegerea lumii, care îl condamnă pentru totdeauna la o explicare parțială a lumii, oricât ar progresa de-a lungul evoluției sale.
Cum sunt distribuiți electronii în cadrul unui atom?
Orbitali atomici, substratul 6d
Fiecare tip de atom are un număr de electroni distinct, care este identic cu numărul de protoni (atunci când numărul de electroni este diferit, vorbim de ioni). Atomul de hidrogen, de exemplu, care este cel mai simplu atom, are un electron, dar atomul de aur are 79 de electroni. Electronii sunt distribuiți în cadrul învelișului electronic după reguli foarte stricte. Iată în continuare tot ce trebuie să știți despre distribuirea electronilor în cadrul unui atom.
De ce visele sunt un fenomen foarte bizar... (JID-049)
• Am avut un vis în care conversam cu un tânăr necunoscut. O discuție densă, cum destul de rar am în „realitate”. L-am întrebat la un moment dat ceva despre viitorul meu, nu are importanță ce. Nu a apucat să-mi răspundă, pentru că un zgomot m-a trezit. Dar mă gândesc acum: cine îmi răspundea, în fapt?
Cercetătorii de la XENON1T cred că e posibil să fi detectat energie întunecată
XENON1T
Acum circa un an cercetătorii din cadrul proiectului de cercetare XENON1T de la laboratorul subteran de la Gran Sasso au observat un exces de evenimente care ar fi putut fi datorat materiei întunecate, se zicea pe atunci. Un nou studiu arată că acest rezultat ar putea avea de-a face nu cu materia, ci cu energie întunecată, misterioasa energie care duce la expansiunea accelerată a universului.
Cum funcționează condiționarea clasică
Condiționarea clasică este cea mai primitivă formă de învățare. Apare chiar și la o formă rudimentară de sistem nervos, cum este cazul unui melc de mare (Aplysia), deci trebuie să fie așa, nu?
Cum se măsoară masa unui atom? Masa atomică
Atomii sunt formați din electroni, particule elementare organizate în straturi electronice la exteriorul atomului, și nucleu. Nucleul aste format din protoni și neutroni, care nu sunt însă particule elementare, ci, la rândul lor, sunt formate din alte particule, de care știm că ar fi elementare (nu sunt alcătuite din ale particule) denumite quarcuri.
Creierul uman nu este un computer, ci mai degrabă un transductor
Imaginează-ți că trăiești în anul 1500 și găsești întâmplător un aparat radio care rulează muzica timpului tău. Îi iei pe cei mai buni meșteșugari care există și încercați să găsiți muzica în aparat. Veți găsi, probabil, după câteva sute de ani de cercetări, un semnal electric în componentele radioului, dar sursa acestui semnal ar rămâne un mister, cu excepția situației în care înțelegi conceptul de unde electromagnetice și pe cel de antenă. Dacă și în cazul creierului vorbim despre un dispozitiv asemănător? Puțin probabil? Iată câteva argumente.
De ce sunt găuri negre în centrul galaxiilor?
Reprezentare gaură neagră
Credit: Nasa JPL Caltech
Găurile negre sunt, în fapt, pretutindeni în univers, dar sunt și în centrul celor mai multe galaxii. Cum au ajuns acolo?
Sunt atomii mai mult spațiu gol, vid?
Electronii unui atom sunt organizați în orbitali.
Nenumăratele puncte pe care le vedeți nu reprezintă electroni, ci posibile poziții în spațiu pentru un electron, dacă încerci să-l măsori.
În urmă cu trei ani am scris un articol intitulat „De ce obiectele opun rezistență la atingere”, pe care-l începeam așa: „Simplificând un pic, dacă atomul ar fi de dimensiunea unui teren de fotbal, nucleul atomic ar fi de dimensiunea unui nasture. Restul - spaţiu gol”.
Trebuie admis că am simplificat un pic mai mult...
Ce este și cât de mare e universul observabil? Dar volumul Hubble?
Universul observabil este ce putem „vedea” din univers, pornind de la două aspecte: a) lumina călătorește cu apx. 300.000 km/s și b) universul are vârsta de 13,8 miliarde ani.
O nouă tehnică permite răcirea foarte rapidă a antimateriei
Cercetătorii Matthew Bohman (stânga) și Christian Smorra arată locația capcanei Penning unde sunt răciți atomi într-un nou echipament care conține două capcane.
Credit: F. Sämmer/JGU
Studiul antimateriei este extrem de important pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu aceasta imediat după Big Bang. Producerea și mai ales acumularea acesteia este dificilă. O nouă metodă pentru a menține și a răci antimateria la temperaturi joase a fost experimentată recent, metodă care dă rezultate extrem de încurajatoare.
Delta Dunării - din sateliții ESA [video]
Agenția Spațială Europeană (European Spatial Agency - ESA) a publicat de curând imagini satelitare și un videoclip cu Delta Dunării, în care descrie, pe scurt această zonă geografică a României. Este parte din proiectul „Pământul din spațiu”. Merită urmărit clipul, de nici 4 minute.
Astăzi am aflat 〈11〉: Dacă ai comprima Terra până la 18 mm, ar deveni o gaură neagră, plus alte „epifanii” despre lumea noastră
Raportul dintre diametrul universului observabil şi gaura neagră care s-ar forma după ce am pune împreună toţi atomii din univers
• Cei mai vechi fotoni care ajung pe Terra din adâncimile universului au 13,8 miliarde ani, avându-și originea în Big Bang. Dar acești fotoni poartă informație despre obiecte cosmice situate „acum” la 46,1 miliarde ani-lumină. Cum e posibil? Pentru că universul este în continuă expansiune. Accelerată.
De ce bitcoin nu este o monedă și nu e o opțiune validă pentru investiții
Nassim Nicholas Taleb, un gânditor original american de origine libaneză, cu o lungă experiență în domeniul financiar, faimos pentru cărțile sale recente și în special pentru conceptul de „lebădă neagră”, este unul dintre adversarii criptomonedelor. Acesta avertizează investitorii curenți ori potențiali în special cu privire la riscurile implicate de bitcoin și-și argumentează avertismentul prin ideile centrale ale propriilor sale teorii.
Ce este numărul atomic?
Atomul de hidrogen (reprezentare grafică), format dintr-un proton şi un electron
Numărul atomic, notat cu litera Z, indică numărul de protoni (particule cu sarcină electrică pozitivă) din interiorul nucleului unui atom. Numărul atomic este cea mai importantă caracteristică a unui atom, pentru că numărul de protoni dă identitatea unui element chimic. De exemplu, atomul de hidrogen, cel mai simplu atom, are un singur proton. Un atom care are doi protoni se numește heliu. Dacă are trei protoni, vorbim de atomul de litiu, iar dacă are șase, vorbim de carbon.
Luna se depărtează constant de Terra, dar omul n-o va vedea plecând...
Relația „complicată” dintre Terra și Lună face ca satelitul nostru natural să se depărteze încet încet de Pământ. Dar modul în care evoluează sistemul solar nu va permite speciei umane, chiar dacă va supraviețui miliarde de ani, să surprindă modelul decuplării Lunii de planeta noastră...
Aparent paradoxal, drumurile mai mari nu îmbunătățesc traficul. Există însă soluții testate pentru un trafic mai bun
Autostrada Katy, Houston, SUA
Da, sigur... vei spune. Întâi să avem noi autostrăzi și după să discutăm despre asta :) Totuși... Un fenomen denumit „cerere indusă”, care nu este deloc dificil de înțeles și care a fost demonstrat în mai multe ocazii, arată că de multe ori drumuri mai mari înseamnă trafic mai intens, nu, cum te-ai aștepta, rezolvarea problemei traficului. Iată despre ce este vorba...
