Nassim Nicholas Taleb, un gânditor original american de origine libaneză, cu o lungă experiență în domeniul financiar, faimos pentru cărțile sale recente și în special pentru conceptul de „lebădă neagră”, este unul dintre adversarii criptomonedelor. Acesta avertizează investitorii curenți ori potențiali în special cu privire la riscurile implicate de bitcoin și-și argumentează avertismentul prin ideile centrale ale propriilor sale teorii.

Taleb a publicat în urmă cu câteva săptămâni un articol intitulat „Bitcoin, monede și fragilitate” (> link < (eng.)).

→ Dacă sunteți interesați de principalele idei din cărțile lui Taleb, puteți citi articolele noastre dedicate:
Lebăda neagră
Antifragil
Când pielea ta e în joc
Principia politica

Mai jos am încercat să surprind pricipalele idei și concluzii din articolul menționat al lui Taleb despre criptomonede, în general, dar despre bitcoin, în special.

În starea curentă, în ciuda mediatizării, bitcoin nu poate fi considerat „monedă nepatronată de un guvern”, valoarea sa este „zero”, nu poate fi folosit ca un mecanism de reglare a inflației și nu asigură o protecție a investiției sau o protecție împotriva intervențiilor unor guverne.

» Bitcoin folosește trei tehnologii: funcția „hash”, arborele Merkle (pentru a înlănțui tranzacțiile etichetate de funcția hash) și conceptul de „dovadă a implicării” (forțarea celor implicați să nu trișeze).

Bitcoin stabilește o colaborare competitivă între „mineri”, care au rolul de valida tranzacțiile prin introducerea acestora în „lanțul de blocuri” (registru public comun pe care se bazează întreaga rețea Bitcoin). „Minerii” primesc, ca recompensă pentru munca depusă, bitcoin, plus un comision rezultat din transferul de bitcoin între utilizatori. Numărul total de Bitcoin este limitat și nu va depăși 21 de milioane. După ce nu vor mai fi disponibili noi bitcoin, atunci „minerii” vor primi doar comisioane rezultate din tranzacții. Consumul de energie pentru „minarea” de bitcoin este enorm.

Valoarea BTC (Bitcoin Transactional Currency) este, în fapt, zero. Aurul și alte metale prețioase nu presupun costuri de mentenanță, nu se degradează în timp și nu necesită intervenții pentru refacerea proprietăților lor fizice în timp. Criptomonedele, în schimb, necesită un interes constant în ce le privește (oameni care să mențină sistemul funcțional, „mineri” etc.).

» Dacă este posibil ca în viitor valoarea BTC să fie zero, pentru că „minerii” își pierd interesul ori pentru că apar alte tentații pentru investitori, atunci valoarea curentă a BTC trebuie să fie zero.

Dezastrul cumulativ. Dacă orice bun care nu produce dividente prezintă cea mai mică probabilitate de a lovi o barieră care va face ca valoarea lui să devină zero, atunci valoarea curentă a bunului este zero.

» Eroarea (și contradicția) fundamentală în ce privește criptomonedele este aceea că cei care stau la originea acestora, „minerii” și cei care mențin sistemul își fac banii din creșterea valorii monedelor, nu din volumul tranzacțiilor cu acestea.

Succesul pentru moneda digitală. Există o confuzie între succesul unei „monede digitale”, care necesită stabilitate și capacitatea de a fi utilizată, și aprecierea speculativă a valorii.

» Tranzacțiile cu BTC sunt considerabil mai scumpe decât alte metode de transfer de fonduri ori decât tranzacțiile cu alte criptomonede. Sunt mult mai încete decât sistemele clasice folosite de companiile de carduri; poți cumpăra instantaneu o cafea cu telefonul, dar ai nevoie de 10 minute ca să o faci cu BTC. În plus, sistemul BTC nu suportă un volum mare de tranzacții.

Există o confuzie între „acceptarea BTC ca metodă de plată” și stabilirea unor prețuri în BTC pentru bunuri. Pentru a stabili prețuri în BTC trebuie ca prețul să fie unul relativ stabil, cu o rată de conversie într-o altă monedă.

» Este de dorit să existe cel puțin o monedă care să nu fie sub controlul unui guvern. Dar această monedă trebuie să fie atractivă sub aspectul menținerii unei valori care să fie în legătură cu un „coș” de bunuri și servicii. Să înlocuiește o monedă „clasică” nu este ușor, iar până în prezent nicio variantă nu s-a dovedit suficient de solidă pentru a face asta.

BTC nu este susținut de ideile economice specifice școlii libertariene austriece. Libertarianismul este despre domnia legii, nu despre domnia regulilor.

BTC nu reprezintă un spațiu de echilibru în condiții de fluiditate pe piețe. În martie 2020, când s-a instalat panica pe fondul instalării pandemiei de SARS-CoV-2, BTC a scăzut dramatic, revenindu-și ulterior, pe fondul unor „injecții” masive de lichidități.

BTC nu oferă atât de multă anonimitate precum se spune. De exemplu, în contextul plătirii unor sume ca recompensă către hackeri de către firma Colonial Pipeline, căreia practic i se blocase accesul la rețeaua proprie de calculatoare (prin criptare a informației stocate acolo), un cercetător de la Wolfram Research a detectat rapid plățile efectuate în mai 2021, FBI fiind ulterior capabil să recupereze sumele plătite.

BTC concentrează valori enorme în câteva mâini. Mulți au investit și investesc sume considerabile în ceea ce consideră ei că este moneda viitorului, dar ei vor fi deținătorii celei mai mari părți din totalul de BTC. Ceilalți vor depinde de ei, în situația în care vor dori să achiziționeze moneda.

Concluzii:
BTC este o monedă extrem de fragilă.
Tehnologia „blockchain”, deși prezentată cu capabilitatea de a „schimba radical jocul”, nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor, neexistând transferuri semnificative către alte sectoare ale vieții publice (și implementări ale acesteia).
Trebuie să evaluăm o tehnologie după problemele pe care le rezolvă, nu după atributele tehnologice în sine. Iată o glumă din Damasc ce ilustrează ideea: Un comerciant vindea aceiași castraveți la două prețuri diferite. „De ce prețul pentru castraveții din grămada asta este dublu?”, a fost întrebat. „Pentru că aceștia au venit cu un catâr mai bun”.

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.