Principiile antrenamentului sportiv. Componentele formei sportive
Programele de antrenament pot fi proiectate pentru a asigura anumite beneficii de sănătate ori pentru a îmbunătăți pregătirea fizică pentru anumite sporturi. Indiferent de scopul urmărit, există o serie de principii de antrenament care trebuie cunoscute și adoptate.
Este autoironia semnul inteligenței?
Acest articol a fost generat de o întrebare (cea din titlul acestui articol) de pe Twitter. M-am gândit un pic la subiect, dar cum au ieșit mai multe cuvinte decât îți permite Twitter-ul să pui într-un număr rezonabil de mesaje, am zis că e mai bine să le adun într-un articol.
Întrebarea reflectă „înțelepciunea populară” și are, prin urmare, un nivel de imprecizie destul de ridicat, pentru că nu este clar la ce se referă „inteligența”. Dar acesta este meritul „înțelepciunii populare”, nu? Și anume faptul că încapsulează în cuvinte puține o experiență îndelungată a multora. Sigur, înțelepciunea populară nu trebuie să fie mereu „corectă”, dar trebuie să fi pornit de la ceva real :)
Primul vaccin anti-malarie, Mosquirix, a fost aprobat de OMS

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a aprobat miercuri primul vaccin împotriva malariei. Acesta este numit Mosquirix și este produs de compania britanică GlaxoSmithKline.
Vaccinul a fost deja administrat unui număr de 2,3 milioane de copii din Ghana, Kenya și Malawi într-un studiu clinic pilot coordonat de OMS. Malaria este o boală care se manifestă în special în Africa (94 % din cazuri), care a ucis circa 275 de mii de copii de până la 5 ani doar în 2019.
Cum funcționează „integritatea tensională” (tensegrity)?

Priviți cele două obiecte de mai sus (în fapt e un obiect fotografiat din unghiuri diferite). Nu este nicio iluzie optică: cele două structuri denumite în engleză „tensegrity” sunt în echilibru, deși componentele dure, bucățile de lemn, nu se ating unele de altele, fiind conectate prin intermediul unor lanțuri și a unui arc (care putea fi, de asemenea, un lanț). Pare că sfidează gravitația, la prima vedere... Cum poate funcționa o asemenea structură?
Progresele prezentate public privind obținerea energiei prin fuziune nucleară sunt false

Progresele prezentate public privind obținerea energiei prin fuziune nucleară sunt false, promovate de cercetători de primă mână (interesați).
Cel mai important proiect de cercetare privind producerea energiei prin intermediul fuziunii nucleare, încă în construcție, este ITER (International Thermonuclear Experimental Reactor), situat în Franța. Informațiile din presă și reviste de specialitate sunt optimiste (conform cărora în 2025 ITER ar produce de 10 ori mai multă energie decât consumă, producând 500 MW, consumând 50 MW), dar înșelătoare. Un joc (interesat) cu termenii folosiți ascunde adevărul: reactoarele de astăzi sunt departe de a fi eficiente (adică să producă mai multă energie decât consumă). Iată cum e posibil așa ceva...
Progresele în înțegerea sistemelor complexe au fost recompensate cu Premiul Nobel pentru fizică în 2021

Ceremonia de decernare a Premiul Nobel pentru fizică în anul 2021 a avut loc pe 05.10.2021, ora 12.45 (ora României) și a putut fi urmărită în direct pe YouTube și pe site-ul nostru. Momentul anunțării câștigătorilor a fost urmărit online de circa 17 mii de persoane.
Premiul Nobel pentru fizică în anul 2021 a fost acordat, pe de-o parte (jumătate din premiu), lui Syukoro Manabe (Universitatea Princeton, SUA) și lui Klaus Hasselmann (Institutul Max Planck pentru Meteorologie, Hamburg, Germany), pentru „modelarea fizică a climatului Terrei, cuantificarea variabilității și prezicerea corectă a încălzirii globale”, iar pe de altă parte lui Giorgio Parisi (Universitatea Sapienza, Roma, Italia), pentru „descoperirea interconexiunilor dintre dezordine și fluctuații în sistemele fizice de la nivel atomic la cel planetar”. Una peste alta, premiul Nobel din acest an recunoaște progresele în înțelegerea sistemelor complexe.
Descoperirea mecanismelor prin care identificăm temperatura și atingerea / propriocepția - a fost recompensată cu Premiul Nobel

Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină în 2021 a fost acordat ieri lui David Julius și lui Ardem Patapoutian, ambii din SUA, cercetători care au descoperit în mod independent mecanismele prin care simțim căldura, frigul, pe de-o parte, și atingerea și mișcările propriul corp, pe de alta. Într-un limbaj mai tehnic, cei doi au descoperit „transductorii mecanici și termici”. Pe lângă gloria asigurată de premiu, cei doi vor primi și un premiu în bani; în 2020 valoarea premiului a fost 968,000 €, sumă pe care cei doi o vor împărți.
David Julius a folosit un ingredient al ardeiului iute numit capsaicină pentru a identifica celulele nervoase care reacționează la temperaturi mari. În schimb, Ardem Patapoutian a condus o echipă de cercetători care a identificat un receptor care reacționează la presiune, atingere și poziționarea părților organismului.
Studiul coliziunilor de fotoni poate duce la descoperirea unei noi fizici

Atunci când se ciocnesc ioni de plumb sau de aur, pe lângă interacțiuni ale quarcurilor au loc și ciocniri de fotoni. Studiul acestor ciocniri de fotoni poate oferi informații utile despre fenomenele care au loc, existând speranțe că datele obținute ne-ar putea furniza indicii ale unei fizici dincolo de modelul standard al particulelor fundamentale.
7 cazuri în care inteligența artificială eșuează

Inteligența artificială (IA) poate depăși omul într-o plajă largă de problematici, dar și-a dovedit multiple limite, uneori letale. Răspândirea IA ne obligă să știm mai multe despre această tehnologie, căci are un impact direct asupra vieții noastre. Iată șapte moduri în care eșuează.
Și cum am comunica noi cu extratereștrii, dacă i-am întâlni? (JID-051)

Dacă viața a apărut pe Terra, atunci trebuie să fi apărut și pe alte planete, cu condiții similare. Dar cum am comunica noi cu extratereștrii dacă i-am întâlni? Să nu uităm că nu putem comunica nici cu specii inteligente de pe Terra, pe care le studiem de zeci de ani, cum ar fi maimuțele superioare ori delfinii.
De ce ar trebui să tratezi viața ca și cum ar fi o piesă de teatru, plus alte gânduri în prag de toamnă (JID-055)
• Nu ai cum ști, dar este posibil ca într-un târâm pre-viață să fi fost întrebat, înainte să te întrupezi în cel care te-ai fost la naștere: „Prietene, ai șansa unică să trăiești o viață pe Pământ. Nu-ți pot spune cum va fi viața ta, rea sau bună. Dacă spui „da”, te vei naște și vei trăi, dar nu vei ști că am avut această discuție. Ce alegi? Te bagi sau nu?”? Ce ai alege? Probabil că ai spune „sigur!”. De ce nu? Ar părea amuzant. E ca și când ți-ai da acordul pentru a fi un actor într-o piesă de teatru, în care-ți joci propriul rol.
În fapt, fizicienii nu cred literalmente în Big Bang, dar deocamdată nu avem o teorie mai bună

Evoluţia universului
În cărțile de popularizare a fizicii veți găsi cu siguranță și teoria Big Bang, care explică apariția universului. Am scris cu câteva luni în urmă un articol în care prezentam dificultățile acestei teorii. În fapt, sunt puțini fizicieni care să creadă realmente că Big Bangul chiar a avut loc. Iată de ce și ce spune această teorie despre univers.
Gânditul este plictisitor și dureros, iar mulți ar prefera șocuri electrice propriilor gânduri

În vechime, să învingi plictiseala arăta tăria de caracter a celor excepționali. Să fii cu tine însuți nu a fost niciodată ușor. Dar astăzi, într-o lume plină de distracții, ce mai este distractiv? Mulți dintre noi găsesc chiar și perioade scurte, de maximum 15 minute, insuportabile fără un mijloc de distracție la îndemână. Chiar și șocurile electrice sunt preferabile companiei propriilor gânduri...
La ce bun cititul? (JID-054)

Un lucru ce mă scoate din sărite este lamentația periodică în care se angajează jurnaliști ori blogări de ocazie cu privire la cât de puțin citesc românii. Că cică alții din alte țări citesc mai multe cărți și, e clar, ăia sunt mai deștepți și de aia au mai mulți kilometri de autostrăzi. Să citim și noi mai multe cărți și se vor rezolva toate problemele nației.
Noi progrese în măsurarea masei nucleului atomului de indiu

ISOLTRAP
Nucleele atomilor sunt compuse din protoni și neutroni care se regăsesc în interiorul nucleului în cadrul unor niveluri energetice și orbitali, așa cum este și cazul electronilor (puteți citi aici articolul nostru despre cum se distribuie electronii în cadrul atomului); există nuclee cu numere magice de neutroni sau protoni, adică cu nivelurile energetice complete. Printre acestea un rol deosebit îl joacă nucleul dublu magic staniu-100.
Recent, în cadrul unui experiment efectuat cu ajutorul spectrometrului de masă de mare precizie ISOLTRAP de la Cern, cercetătorii au reușit să se apropie de acest nucleu greu de produs, prin măsurători efectuate asupra nucleului de indiu-100.
Bârfa, deși condamnabilă moralmente, are efecte utile asupra ta și a grupului din care faci parte (JID-050)

Ce înseamnă să bârfești? Să vorbești de rău despre altcineva în absența acestuia. Așa că, privind de departe, bârfa e un lucru rău, condamnabil. Dar cred că sunt câteva aspecte utile, de regulă uitate de cei care critică bârfa. Bârfa este utilă în fortificarea legăturilor dintre membrii grupului și a stimei de sine.
Câinele lui Pavlov. Cum a descoperit Ivan Pavlov reflexele condiționate

Unul din câinii lui Pavlov cu o canulă implantată pentru colectarea salivei
Credit: wikimedia.org
La începutul sex. XX Ivan Pavlov era unul dintre cei mai renumiți oameni de știință din lume. Acestuia i-a fost acordat în anul 1904 Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină „ca semn de recunoaștere a progreselor acestuia în fiziologia digestiei, prin care s-a transformat și îmbogățit cunoașterea cu privire la acest domeniu”. Dar numele omului de ştiinţă rus este asociat mai degrabă cu fenomenul condiţionării clasice pe care Pavlov l-a descris în premieră în urma unor experimente avându-l drept subiect pe nu mai puţin celebrul său câine (dar au fost folosiți, desigur, mai mulți câini).
Astăzi am aflat 〈12〉: de la cea mai veche pictură la cel mai nou oraș

• Cea mai veche pictură rupestră a fost descoperită în Indonezia, arheologii estimând-o la peste 45 de mii de ani. Pictura, măsurând 136 x 54 cm, a fost găsită în peștera Leang Tedongnge și reprezintă un porc, cu două palme în stânga-sus. (sursa)



