Ceremonia de decernare a Premiul Nobel pentru fizică în anul 2021 a avut loc pe 05.10.2021, ora 12.45 (ora României) și a putut fi urmărită în direct pe YouTube și pe site-ul nostru. Momentul anunțării câștigătorilor a fost urmărit online de circa 17 mii de persoane.

Premiul Nobel pentru fizică în anul 2021 a fost acordat, pe de-o parte (jumătate din premiu), lui Syukoro Manabe  (Universitatea Princeton, SUA) și lui Klaus Hasselmann (Institutul Max Planck pentru Meteorologie, Hamburg, Germany), pentru „modelarea fizică a climatului Terrei, cuantificarea variabilității și prezicerea corectă a încălzirii globale”, iar pe de altă parte lui Giorgio Parisi (Universitatea Sapienza, Roma, Italia), pentru „descoperirea interconexiunilor dintre dezordine și fluctuații în sistemele fizice de la nivel atomic la cel planetar”. Una peste alta, premiul Nobel din acest an recunoaște progresele în înțelegerea sistemelor complexe.

 

1 - Syukuro Manabe a demonstrat cum concentrațiile crescute de dioxid de carbon din atmosferă duc la creșterea temperaturilor la suprafața Pământului. În anii '60, el a dat direcția în dezvoltarea modelelor fizice ale climatului Pământului și a fost prima persoană care a explorat interacțiunea dintre radiații și mișcarea verticală a maselor de aer. Cercetările sale au pus bazele dezvoltării modelelor climatice.

Syukuro Manabe a fost primul cercetător care a explorat interacțiunea dintre radiația solară și mișcarea verticală a maselor de aer generată de convecție, luând în calcul și căldura generată de ciclul apei în natură.

 

Modelul dezvoltat de Syukuro Manabe



2 - Aproximativ zece ani mai târziu, Klaus Hasselmann a creat un model care pune împreună vremea și clima, răspunzând astfel la întrebarea de ce modelele climatice pot fi de încredere, în ciuda faptului că vremea este schimbătoare și haotică. De asemenea, Hasselmann a creat metode pentru identificarea semnalelor specifice, a „amprentelor”, care indică influența fenomenelor naturale și a activităților umane asupra climei. Metodele sale au fost folosite pentru a demonstra că temperatura crescută din atmosferă are la bază emisiile umane de dioxid de carbon.

3 - În jurul anului 1980, Giorgio Parisi a descoperit tipare ascunse în materiale complexe dezordonate. Descoperirile sale reprezintă unele dintre cele mai importante contribuții la teoria sistemelor complexe. Acestea fac posibilă înțelegerea și descrierea multor materiale și fenomene complexe aparent complet aleatorii, nu numai în fizică, ci și în alte domenii, cum ar fi matematica, biologia, neuroștiințele și învățarea automată (inteligența artificială). 

Comunicatul de presă privind importanța descoperirilor celor doi, scurt și mai puțin tehnic, poate fi citit aici (eng).
Explicațiile tehnice, detaliate în jargonul științific, pot fi citite aici (eng.).

 

 

 

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro