Ce înseamnă să bârfești? Să vorbești de rău despre altcineva în absența acestuia. Așa că, privind de departe, bârfa e un lucru rău, condamnabil. Dar cred că sunt câteva aspecte utile, de regulă uitate de cei care critică bârfa. Bârfa este utilă în fortificarea legăturilor dintre membrii grupului și a stimei de sine.

Bârfa înseamnă a vorbi de rău de cineva în lipsă, dar nu înseamnă neapărat că cele spuse sunt eronate. Poate un pic umflate, dar de multe ori sunt foarte apropiate de realitate și poate chiar deloc exagerate. Iată trei aspecte utile ale bârfei de care vom vorbi mai jos: creșterea stimei de sine, unirea grupului și stabilirea unor standarde în cadrul grupului.


Creșterea stimei de sine

Gândește-te la sentimentul pe care-l încerci atunci când bârfești pe cineva. Spunând că acesta este așa și pe dincolo, în mod automat te situezi „deasupra”, își exprimi superioritatea.

Criticând, spui implicit sau explicit că „așa este inacceptabil”, ceea ce înseamnă că pentru tine un atare comportament este inacceptabil. Iar tu nu ești de acord cu el și nu-l aplici.

Atracția pentru bârfă are ca principal catalizator, cel mai probabil, plăcerea pe care ți-o oferă măgulirea de sine implicită pe care-o implică vorbitul despre altul „de sus”, căci asta înseamnă, în esență, să te pui în valoare pe tine, să exprimi faptul că tu ești mai bun.


Bârfa unește grupul

Sunt mai multe de menționat când vine vorba despre efectele bârfei asupra grupului. Întâi, să bârfești înseamnă să te expui. Adică să-ți asumi riscul ca cel (cei) cu care bârfești se vor întoarce împotriva ta și-i vor spune celui bârfit cele spuse de tine despre el. Prin urmare, dacă nu ești prea neglijent, atunci când bârfești pe cineva, ai în fapt încredere în cel cu care bârfești. Bârfa are la bază încrederea. Sigur, sunt numeroase situațiile în care indiscrețiile spuse pe timpul bârfei cu cineva ajung la cel bârfit, dar asta este o consecință nedorită.

Dacă ai încredere în cei din grupul cu care bârfești, atunci spui ceea ce gândești. Dar și dacă n-ai încredere în grup, prin faptul că ești făcut părtaș la bârfe începi să capeți încredere în cei din grup. În fapt acest mecanism este des utilizat atunci când te alături unui grup nou: cel care începe să discute cu tine despre ceilalți îți devine rapid apropiat (deși de multe ori, după ce cunoști mai bine grupul mare, acest lucru se schimbă), pentru că ai încredere în el (cum să nu ai încredere în cel care-ți spune „secretele” despre ceilalți și-ți arată încredere de la început?).

Deci bârfa este, paradoxal poate, despre încredere și are capacitatea de fortifica legăturile dintre membrii grupului.


Stabilirea unor standarde

Din nou, poate paradoxal, bârfa are ca efect stabilirea unor standarde comportamentale în cadrul grupului. Nu-l poți critica pe X pentru că a făcut fapta y, iar apoi tu să ai același comportament și să pretinzi că este acceptabil. Căzând de acord că ceva este criticabil, îți asumi că tu nu faci așa ceva, iar dacă faci, faptul este de nejustificat.

Sigur, luând în calcul complexa natură umană, nu înseamnă că nu vor fi excepții, că cei care bârfesc un anume comportament nu-l vor adopta. Exprimându-se cu privire la acel comportament, este de înțeles că trebuie să-și asume până la capăt atitudinea față de acesta.


Care este atitudinea corectă?
Să fii bârfitorul șef ori să rămâi în umbră?


Nu vreau să pară că bârfa este de încurajat.  Sau moralmente superioară. Dar în colectivitățile umane este de neevitat.

Prin faptul că de multe ori conține informații noi („X a făcut asta!”), bârfa asigură informarea membrilor grupului despre unii dintre membrii grupului mare. Are deci și un rol de informare.  Probabil că bârfa și-a avut utilitatea ei socială încă din vremea când strămoșii noștri trăiau în comunități mici. Iar bârfa avea atât rolul de a discuta ce au făcut alții, cât și de a stabili cât de admisibil/inadmisibil este ceea ce au făcut.

Dar să vorbești de rău pe cineva, cum spuneam mai sus, implică niște riscuri. Poate cel bârfit este șeful tău. Poate că ce spui va ajunge la acesta, care nu va înțelege bârfa ca pe o critică onestă, ci ca o modalitate lipsită de „bărbăție” de a-l vorbi pe la spate. Iar faptul că află că l-ai bârfit îți va bloca o promovare pe care poate că o meritai.

Probabil că atitudinea corectă față de bârfă este: să fii prezent în mijlocul unor discuții care pot fi numite „bârfe”, dar să nu fii inițiatorul ori vocea cea mai puternică. Și să fii circumspect apropo de moralitatea celorlalți (poate că unii sunt prieteni cu cel bârfit și participă la bârfă doar pentru a-i putea reda fidel cele discutate).

Să nu participi la bârfă înseamnă să fii lăsat deoparte, să fii izolat. Să fii inițiatorul și cel mai vocal înseamnă să-ți asumi riscuri care te pot costa multe ulterior.

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.
  • Comentariul tău, publicat ca „vizitator”, va fi evaluat în scurt timp de către un moderator în vederea publicării. Utilizatorilor care au cont pe site ori care folosesc conturile de FB, Twitter ori Google li se publică în mod automat comentariile.
    Ioan Popescu · 06:52 04.10.2021
    Bârfa a dezvoltat limbajul și comunicarea, deci , într-un fel e benefic....
Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro