NoapteNoi, oamenii, putem face sex oricând ne dorim. Atunci de ce o facem cel mai adesea pe întuneric? Iată ce are de spus ştiinţa despre preferinţa noastră pentru relaţiile sexuale nocturne, concluzii bazate pe două studii cu privire la acest subiect.

FrigiderDacă a existat vreodată un studiu care să-ţi spună să nu pierzi somnul, ar fi acesta. Persoanele private de un somn odihnitor noaptea riscă să sufere schimbări în activitatea cerebrală care măresc dorinţa de a consuma alimente bogate în calorii.

PăsăriO nouă tulpină a virusului ce produce gripa aviară, denumită H7N7, şi care are potenţial de a infecta omul a fost identificată în pieţele de găini vii din provincia Zhejiang din China. Noua tulpină a fost descoperită din întâmplare.

ProzopagnoziaNume: Heather Sellers. Afecţiune: Prozopagnozia: "Eram la un moment dat într-un lift aglomerat,cu oglinzi peste tot, în care vedeam o femeie ce se tot muta de colo-colo, iar eu mă mişcam pentru a nu-i sta în cale şi apoi am realizat: 'oh, femeia aceea sunt eu'."

GadilatEste binecunoscut faptul că nu ne putem gâdila singuri. Încercaţi acest lucru şi cel mai adesea nu veţi reuşi. "Periaţi-vă" cu propriile degete tălpile picioarelor. Veţi simţi cu siguranţă o senzaţie, dar nu se compară cu ceea ce simţiţi când o face altcineva. De ce oare?

Dieta in cancerul de prostataAlimentele prăjite şi zaharurile simple nu fac parte din acest regim, uleiul de măsline, untul de arahide şi avocado-ul sunt incluse. Şi de data asta nu vorbesc despre reducerea colesterolului. Vorbesc despre creşterea şansei de supravieţuire având cancer de prostată.

AlăptareIncidenţa cancerului la sân ar putea fi redusă de la 6,3% la 2,7% dacă femeile şi-ar alăpta copiii pentru mai mult de 6 luni şi nu ar fuma. Renunţarea la alăptat reprezintă un factor important privind creşterea numărului celor care suferă de afecţiunea amintită.

SomnCare este soluţia pentru un somn odihnitor? Artistul suprarealist Salvador Dali a abordat reîmprospătarea memoriei într-un mod simplu, chiar neortodox. Stătea cu o cheie în mână, pendulând deasupra unei plăci de metal plasată pe podea şi se lăsa purtat de somn.

Mini morcoviVă amintiţi de întrebarea bine cunoscută a lui Bugs Bunny: "Ce se întâmplă doctore?". Ei bine, vă voi spune despre ce este vorba: despre consumul de morcovi mici. De ce? Deoarece aceşti morcovi ambalaţi în pungi de polietilenă sunt extrem de apetisanţi.

Exercitii fizice la birouExerciţiile fizice nu sunt un antidot pentru problemele cauzate de activitatea prelungită de birou. Perioadele lungi de muncă la birou sau de stat în faţa televizorului ne pot scurta dramatic durata de viaţă, chiar dacă ne antrenăm zilnic. Aşadar, ce este de făcut?

SângeGhicitoarele în palmă care pretind că îţi pot prezice viitorul ar putea rămâne fără clienţi în curând. Numai 22 de metaboliţi din sânge pot fi folosiţi acum pentru estimarea vârstei unei persoane printr-o simplă analiză a sângelui. Şi asta nu este totul.

Tânără vorbind„I-am spus fiicei mele că televizorul din camera de zi era desincronizat. Apoi am observat că nici televizorul din bucătărie nu era sincronizat. Dintr-o dată, mi-am dat seama că şi vocea ei este desincronizată. Nu era din cauza televizorului, ci din cauza mea.”

NeuronNutriţioniştii de la Universitatea Davis, California  și de la Centrul de Vest pentru Cercetarea Nutriţiei Umane din cadrul Departamentului American de Agricultură clarifică legătura importantă dintre stres, creierul nostru şi greutatea corporală.

Boala de inimaDacă întrebaţi pe cineva care este cel mai bun mod de a reduce riscul apariţiei unor boli cardiovasculare, cel mai probabil oricine ar răspunde: "prin reducerea nivelului colesterolului." Acest mesaj a fost înrădăcinat în psihicul nostru.

Angelina JolieRecent, Angelina Jolie a împărtăşit publicului experienţa ei ca purtător al mutaţiei genetice BRCA1, care conferă un risc foarte ridicat de dezvoltare a unui cancer la sân în timpul vieţii. Revista New Scientist a vorbit cu specialista în cancer la sân Allison Kurian de la Stanford.


 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro