În mod normal de la inițierea procesului de creare până la aprobarea și comercializarea unui vaccin durează 5 ani. În contextul actualei epidemii de COVID-19 se speră ca în 9 luni să avem un vaccin; un termen de 18 luni pare a fi unul mai realist însă.


Bill Gates, prin fundația pe care o deține cu soția sa, este persoana fizică cea mai implicată în dezvoltarea unui vaccin împotriva SARS-CoV-2. Bill Gates este, cel mai probabil, persoana cu cel mai mare impact pozitiv asupra sănătății globale, prin programele de vaccinare la nivel global, în special în zonele cele mai defavorizate.  

În urmă cu trei zile acesta a publicat un articol pe blogul personal, intitulat: What you need to know about the COVID-19 vaccine.

Iată principalele idei din articol:

Lumea va reveni la ce era înainte de pandemie când va exista un tratament sau un vaccin împotriva COVID-19. Nici tratamentul, nici vaccinul nu par că vor fi disponibile foarte curând.

Fundația Bill & Melinda Gates este cel mai mare finanțator global pentru un vaccin împotriva SARS-CoV-2.

Siguranța și eficacitatea sunt cele mai importante obiective ale unui vaccin.

Un vaccin poate fi acceptat dacă prezintă efecte secundare minore (febră ușoară, de exemplu), dar nu sunt acceptate efecte secundare care afectează sănătatea celui vaccinat. Eficacitatea arată cât de bine protejează vaccinul; vaccinul împotriva gripei sezoniere din acest an, de exemplu, are o eficacitate de 45%. Vezi în acest articol de ce.

Orice vaccin trece prin trei faze clinice. Citește aici detalii privind aprobarea unui medicament.

 



La data de 9 aprilie 2020 erau 115 vaccinuri în diferite faze de dezvoltare. Zece dintre acestea arată promițător.


Cum se creează un vaccin?




Crearea vaccinurilor trebuie să țină cont de modul în care funcționează sistemul nostru imunitar. Acesta răspunde la agenții patogeni, cum este un virus, prin producerea de anticorpi. Anticorpii se atașează la părți ale suprafeței microbilor numite antigeni. Sistemul imunitar are capacitatea de a-și aminti (prin păstrarea unui număr de anticorpi în sânge pe perioade lungi) infecțiile anterioare, ceea ce permite reacția rapidă la o infecție viitoare.

Vaccinul scurtcircuitează acest proces, învățând organismul cum să învingă agentul patogen fără a se îmbolnăvi. Cele două tipuri de vaccinuri clasice sunt: cu virus viu şi cu virus mort (citește aici ce înseamnă, în detaliu.  

Există două nouă abordări privind vaccinurile: vaccinul ADN și vaccinul ARN. Dacă se vor dovedi eficiente, va însemna o perioadă mai scurtă a procesului de producere a unui vaccin.

Iată cum funcționează un vaccin pe bază de ARN: organismului i se pune la dispoziție materialul genetic pentru a produce antigenul-țintă. Atunci când antigenul astfel creat apare pe membrana celulelor, acesta este atacat de sistemul imunitar, învățând cum să se apere rapid în viitor. Practic acest tip de vaccin transformă organismul în propriul producător de vaccin. Această abordare vine cu avantaje mari când e vorba de producerea în masă: este mai puțin complicat, ia mai puțin timp. Dar încă nu știm dacă această abordare va avea eficiența scontată.

Vaccinul varicelei este singurul care a șters o boală de pe fața Pământului, dar acest vaccin este unul destul de „brutal”. Lasă o cicatrice în locul injectării, unul din trei vaccinați prezinte efecte secundare. Unii, puțini, au reacții adverse serioase.

Acest vaccin, ca și altele, nu e perfect, dar și-a făcut treaba. Vaccinul împotriva COVID-19 poate fi similar.

Un vaccin perfect ar fi 100% sigur, 100% eficace, ar oferi protecție pe viață printr-o singură doză, ar fi ușor de produs și transportat. Ne-am dori ca vaccinul pentru COVID-19 să fie astfel, dar s-ar putea să nu fie...

Dacă noul vaccin ar avea o eficacitate de 70%, cel mai probabil va opri pandemia.

Una dintre provocări este aceea de a asigura eficacitate pe cei în vârstă, care sunt categoria cea mai vulnerabilă la SARS-CoV-2. La aceștia sistemul imunitar este mai puțin eficient, mai încet în a identifica și ataca invadatorii.

Alte provocări sunt:
:: Câte doze vor fi necesare? Una ar fi ideal, dar s-ar putea să fie nevoie de mai multe.
:: Cât de mult timp va fi eficient? Ideal ar fi să fie eficient pe viață, dar e posibil să nu fie așa. Vaccinul împotriva gripei sezoniere are eficacitate pentru 6 luni, perioadă în care virusul suferă mutații importante, ce necesită un alt vaccin.
:: Cum îl stochezi? În mod normal un vaccin se stochează la 4 C, dar un vaccin ARN va trebui stocat la -80 C, ceea ce înseamnă o nouă provocare, când vine vorba de transport către toate colțurile lumii.

Odată ce avem vaccinul, pentru a bloca pandemia, vom fi un fața unei situații unice: trebuie să livrăm vaccinul în toate colțurile lumii. E ceva ce nu s-a mai întâmplat în istoria omenirii.

Odată creat vaccinul, cine îl va primi mai întâi? Nu toate lumea îl va primi în același timp. Va dura luni, dacă nu ani, să creăm 7 miliarde de doze (ori poate e nevoie de 14 miliarde, dacă vor fi necesare două doze). Cum stabilim prioritățile în cadrul unei țări? Întâi personalul medical, probabil. Apoi? Bătrânii? Profesorii? Alți lucrători considerați esențiali? Cum stabilim prioritățile când vine vorba de alte țări decât cea în care se produce efectiv vaccinul?

Țările sărace ar trebui să fie primele care să primească vaccinurile, pentru că acolo riscul de a muri în situația contactării virusului este mult mai mare, din cauza sistemelor medicale deficitare.

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro