Oamenii de ştiinţă au descoperit dovezi ale existenţei unui trigger biologic al hipertensiunii arteriale, o descoperire care ar putea conduce într-o zi la crearea unui nou tratament. Hipertensiunea arterială afectează aproximativ unul din trei adulţi.
În Marea Britanie acesta este echivalentul a aproximativ 16 milioane de persoane. Persoanele cu hipertensiune arterială prezintă un risc mult mai ridicat de a dezvolta insuficienţă cardiacă, atac de cord şi afecţiuni renale. Hipertensiunea arterială este şi principalul factor de risc pentru accidentul vascular cerebral.
Este binecunoscut faptul că tensiunea arterială este influenţată de trei factori biologici – frecvenţa cardiacă (ritmul cu care bate inima), diametrul şi flexibilitatea arterelor şi debitul cardiac (cantitatea de sânge pompată prin vasele de sânge). Se consideră că tensiunea arterială este consecinţa unui dezechilibru dintre anumite substanţe chimice care reglează aceşti factori. Cu toate acestea, nimeni nu ştie cu exactitate ce se petrece în organism pentru a influenţa mecanismele de control ale tensiunii arteriale.
Cercetătorii Universităţii St. George din Londra au descoperit că activitatea redusă a unei proteine implicate în menţinerea flexibilităţii arterelor, un canal de potasiu numit Kv7.4, ar putea reprezenta un pas fundamental în evoluţia hipertensiunii arteriale.
Ei au descoperit că acest canal este prezent la nivelul arterei renale (artera principală care vascularizează rinichii) şi consideră că activitatea scăzută a canalului la acest nivel ar putea conduce la declanşarea unei reacţii în lanţ în interiorul organismului, care este incriminată pentru valorile crescute ale tensiunii arteriale.
Canalele Kv7.4 (KCNQ4) permit trecerea potasiului din celulele musculare în vasele de sânge şi este necesar ca acestea să fie deschise şi închise la momentul potrivit, astfel încât muşchii vaselor să se poată contracta sau relaxa atunci când este necesar. Aceste canale au cel mai recunoscut rol în stimularea dilatării vaselor de sânge ca răspuns la acţiunea unor factori declanşatori cum ar fi adrenalina. Acest lucru permite unei cantităţi mai mari de sânge şi oxigen să ajungă la nivelul ţesuturilor atunci când este necesar.
În cadrul studiilor de laborator, cercetătorii Universităţii St. George au demonstrat că atunci când canalul de Kv7.4 este dezactivat, organismul nu răspunde la factorii stimulatori care produc dilatarea arterei, fluxul de sânge fiind astfel redus. Cercetătorii explică faptul că impactul acestui eveniment la nivelul unei artere sau două este puţin probabil să determine apariţia hipertensiunii arteriale. Dar, pentru că aceştia au constatat că Kv7.4 de canale au fost prezente în artera renală ei cred ca acest lucru ar putea acţiona ca un "avertisment" pentru tensiune arterială ridicată.
Dr. Iain Greenwood de la Universitatea St. George din Londra care a condus acest studiu a declarat: "Deşi în cadrul acestui studiu nu am urmărit răspunsul rinichilor la contractarea arterei determinată de dezactivarea canalelor de Kv7.4, ştim că hipoperfuzia rinichilor sau mai simplu, rinichii care nu primesc suficient sânge răspund prin secreţia unei enzime numită renină. Odată descărcată, această enzimă se deplasează în organism stimulând contractarea vaselor de sânge şi prin urmare creşterea tensiunii arteriale".
Deşi cercetătorii subliniază faptul că sunt necesare mai multe investigaţii înainte de a putea fi creat un tratament pe baza acestor constatări, ei explică faptul că aceasta este o schimbare a modalităţii de evoluţie a tensiunii arteriale cunoscută până în prezent. Acest tip de informaţii ar putea reprezenta punctul de plecare pentru crearea unui nou tratament.
Dr. Iain Greenwood a afirmat: "Deoarece numai în 2008 în Marea Britanie numărul deceselor premature de cauză cardiovasculară în urma unor boli precum infarctul miocardic şi accidentul vascular cerebral a fost în jur de 50.000 şi costurile provocate de acestea au ajuns la o sumă de aproximativ 30 de miliarde de lire, este crucială înţelegerea mai amplă a modului în care aceste afecţiuni pot fi produse.
"În cazul în care canalele de Kv7.4 determină scăderea tensiunii arteriale prin dilatarea arterelor cu ajutorul mecanismului bănuit de noi, atunci demonstrarea faptului că acest mecanism stă la baza relaxării ca o consecinţă a descărcării în mod natural a hormonilor cum ar fi adrenalina, ar însemna faptul că în cele din urmă am putea acţiona asupra acestor canale pentru a influenţa tensiunea arterială. Sunt necesare mai multe investigaţii înainte ca acest lucru să devină realitate."
Traducere după Scientists-evidence-biological-trigger-high, cu acordul editorului.
Traducător: Ecaterina Pavel
