Există multe ipoteze în ceea ce privește originea vieții. Toate se lovesc însă de un paradox al naturii comparabil cu celebra întrebare cu oul și găina. Cum este posibil ca aminoacizii și nucleotidele să fi apărut înaintea catalizatorilor care contribuie la formarea lor?
- Detalii
- Scris de: Bianca Mocanu
O echipă de cercetători de la Spitalul Pediatric din Boston a dezvoltat o nouă metodă de administrare lentă a anestezicelor. Ideea ar putea revoluţiona nu numai modul în care este tratată durerea din timpul operaţiei şi cea postoperatorie, ci şi durerea cronică.
- Detalii
- Scris de: Flavia Claudia Ţîmpu
Omul de Neanderthal a dispărut în urmă cu aproximativ 30.000 de ani, cu 15.000 după ce omul modern a ajuns şi s-a stabilit pe acest continent. Deci o lungă bucată de timp indivizii celor două specii au trăit în acelaşi areal.
- Detalii
- Scris de: Raul Sandu
Cercetători de la University of London au descoperit că oamenii ale căror familii au trăit la oraş de multe generații au o rezistenţă mai mare împotriva bolilor cauzate de bacterii decât cei ai căror strămoşi locuiau în sate sau așezări izolate.
- Detalii
- Scris de: Silvia Borlea
Oamenii de ştiinţă au descoperit faptul că memoria vine în pachete mici şi au constatat acest lucru făcându-i pe şoareci să creadă că au fost teleportaţi. Citiţi în continuare despre un experiment în urma căruia a fost evidenţiat caracterul discret al memoriei.
- Detalii
- Scris de: Esther Inglis-Arkell
Cercetătorii au identificat 10 gene care le permit populaţiilor tibetane să trăiască la mari altitudini, dezvoltând procese metabolice mai eficiente. O înţelegere detaliată a acestor schimbări ar putea conduce la crearea de terapii pentru diverse afecţiuni cardio-respiratorii.
- Detalii
- Scris de: Răzvan Moldoveanu
Un grup de la Universitatea Washington aduce indicii care susţin că greutatea păsărilor zburătoare este limitată de incapacitatea acestora de a-şi înlocui penele de zbor destul de repede. Cele mai grele păsări zburătoare în prezent sunt lebedele de 15 kg.
- Detalii
- Scris de: Mihnea Maftei
Chiar dacă până acum în facultăţile de medicină şi nu numai ni se spunea că murim cu aceleaşi celule ale inimii cu care ne naştem, se pare totuşi că lucrurile nu stau aşa şi că celulele inimii se pot diviza. Un studiu publicat în revista ”Science” confirmă acest fapt.
- Detalii
- Scris de: Camelia Uilecan
Unele abilități matematice sunt înnăscute - lucru demonstrat deja de Karen Wynn de la Universitatea Yale care a efectuat teste pe pui de animale nou-născuţi. Dar această calitate o au și puii de găină care au doar 3 sau 4 zile de viață. Detalii, în continuare.
- Detalii
- Scris de: Camelia Uilecan
Particule ultrasensibile oferă o nouă perspectivă în diagnosticarea cancerului. Mici particule care măsoară nivelul moleculelor micro-ARN din sânge ar putea să ajute la diagnosticarea şi monitorizarea mai multor boli. Pentru mai multe detalii, citiţi articolul.
- Detalii
- Scris de: Anne Trafton
Atitudinea ta faţă de alte persoane poate avea un efect major asupra sănătăţii tale. Singurătatea creşte riscul oricărui lucru de la atacuri de inimă la demenţă, depresie şi moarte, în timp ce oamenii care sunt mulţumiţi de viaţa lor socială dorm mai bine.
- Detalii
- Scris de: Jo Marchant
Atunci când te întrebi de originile creierului nostru, nu te uita la Homo Sapiens, cimpanzei, peşti sau chiar viermi. Multe componente cheie au apărut prima dată la organismele unicelulare, mult înaintea animalelor, materia cenuşie sau chiar nervii să existe.
- Detalii
- Scris de: Michael Marshall
Din cauza unei mutaţii genetice rare, un număr mic de oameni nu au amprente. Nu este premisa neplauzibilă a unei poveşti cu crime, ci un fapt dovedit, care este notabil mai ales din pricina unor confuzii pe timpul controlului la graniţă.
- Detalii
- Scris de: Andrew Purcell
Într-un laborator din Singapore, oamenii de ştiinţă concep şi cultivă bacterii kamikaze. Dacă eforturile lor vor fi încununate cu succes, se vor alege cu aplauze şi nu cu puşcărie, pentru că ţintele lor nu sunt oameni şi nici clădiri, ci bacterii.
- Detalii
- Scris de: Ed Yong
Viaţa aşa cum o ştim noi se bazează pe un set de 20 de aminoacizi ce stau la baza formării proteinelor, ce iau parte la procesele biologice. Toate organismele folosesc aceiaşi aminoacizi de mai bine de trei miliarde de ani. Dar de ce preferă viaţa 20 de aminoacizi?
- Detalii
- Scris de: Gabriela Costache