O comisie de biosecuritate americană decide dacă o cercetare importantă privind gripa aviară H5N1 nu este prea periculoasă pentru a fi publicată. Cercetarea arată că un număr mic de mutaţii ar putea permite gripei aviare H5N1 să provoace o pandemie umană letală.
- Detalii
- de: Debora MacKenzie
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Un transplant de neuroni a refăcut la şoareci zonele afectate din creier, crescând speranţele că transplanturi asemănătoare ar putea ajuta într-o zi la tratarea leziunilor măduvei spinării, a bolii Parkinson sau a altor afecţiuni ale creierului.
- Detalii
- de: Linda Geddes
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Chiar de la intrare, Disneyland este proiectat să arunce o vrajă asupra vizitatorilor. Prima parte - Main Street (Strada Principală) - pare că se întinde mile întregi către castelul din depărtare. Toate acestea se bazează pe iluzii optice. Detalii, în continuare.
- Detalii
- de: Ed Yong
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Pentru majoritatea insectelor, mersul pe plasa unui păianjen şi deranjarea firelor lipicioase ar fi idee foarte proastă. Vibraţiile distincte ale prăzii agitate servesc doar la atragerea păianjenului şi se termină inevitabil cu muşcarea insectei, ambalarea în pânză şi digerarea sa.
- Detalii
- de: Ed Yong
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Cum pot, prin evoluție, să apară specii în care indivizii fac un efort ajutând și alți indivizi, nu doar pe ei înșiși? Un studiu pe drojdie (un organism unicelular), realizat de o echipă de cercetători de la MIT, aduce o explicaţie în această direcţie.
- Detalii
- de: Mihnea Cătălin Maftei
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Ochelarii bifocali permit purtătorilor să focalizeze deopotrivă obiectele îndepărtate şi cele apropiate, uitându-se prin diferite părţi ale lentilei. Se spune că Benjamin Franklin a inventat aceste lentile, dar de fapt ele există de milioane de ani, în natură.
- Detalii
- de: Ed Yong
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Există multe ipoteze în ceea ce privește originea vieții. Toate se lovesc însă de un paradox al naturii comparabil cu celebra întrebare cu oul și găina. Cum este posibil ca aminoacizii și nucleotidele să fi apărut înaintea catalizatorilor care contribuie la formarea lor?
- Detalii
- de: Bianca Mocanu
- Ştiri ştiinţă. Biologie
O echipă de cercetători de la Spitalul Pediatric din Boston a dezvoltat o nouă metodă de administrare lentă a anestezicelor. Ideea ar putea revoluţiona nu numai modul în care este tratată durerea din timpul operaţiei şi cea postoperatorie, ci şi durerea cronică.
- Detalii
- de: Flavia Claudia Ţîmpu
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Omul de Neanderthal a dispărut în urmă cu aproximativ 30.000 de ani, cu 15.000 după ce omul modern a ajuns şi s-a stabilit pe acest continent. Deci o lungă bucată de timp indivizii celor două specii au trăit în acelaşi areal.
- Detalii
- de: Raul Sandu
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Cercetători de la University of London au descoperit că oamenii ale căror familii au trăit la oraş de multe generații au o rezistenţă mai mare împotriva bolilor cauzate de bacterii decât cei ai căror strămoşi locuiau în sate sau așezări izolate.
- Detalii
- de: Silvia Borlea
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Oamenii de ştiinţă au descoperit faptul că memoria vine în pachete mici şi au constatat acest lucru făcându-i pe şoareci să creadă că au fost teleportaţi. Citiţi în continuare despre un experiment în urma căruia a fost evidenţiat caracterul discret al memoriei.
- Detalii
- de: Esther Inglis-Arkell
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Cercetătorii au identificat 10 gene care le permit populaţiilor tibetane să trăiască la mari altitudini, dezvoltând procese metabolice mai eficiente. O înţelegere detaliată a acestor schimbări ar putea conduce la crearea de terapii pentru diverse afecţiuni cardio-respiratorii.
- Detalii
- de: Răzvan Moldoveanu
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Un grup de la Universitatea Washington aduce indicii care susţin că greutatea păsărilor zburătoare este limitată de incapacitatea acestora de a-şi înlocui penele de zbor destul de repede. Cele mai grele păsări zburătoare în prezent sunt lebedele de 15 kg.
- Detalii
- de: Mihnea Maftei
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Chiar dacă până acum în facultăţile de medicină şi nu numai ni se spunea că murim cu aceleaşi celule ale inimii cu care ne naştem, se pare totuşi că lucrurile nu stau aşa şi că celulele inimii se pot diviza. Un studiu publicat în revista ”Science” confirmă acest fapt.
- Detalii
- de: Camelia Uilecan
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Unele abilități matematice sunt înnăscute - lucru demonstrat deja de Karen Wynn de la Universitatea Yale care a efectuat teste pe pui de animale nou-născuţi. Dar această calitate o au și puii de găină care au doar 3 sau 4 zile de viață. Detalii, în continuare.
- Detalii
- de: Camelia Uilecan
- Ştiri ştiinţă. Biologie
