Un grup internaţional format din mari oameni de ştiinţă au semnat Declaraţia Cambridge despre conştiinţă prin care îşi anunţă susţinerea ipotezei conform căreia animalele prezintă conştiinţă, ca şi oamenii. Iar cercetătorii oferă şi exemple de animale.
Oamenii de ştiinţă au semnat o declaraţie conform căreia animalele au conştiinţă, ca noi, oamenii
Lista de animale cuprinzând toate mamiferele şi păsările, chiar şi caracatiţa. Dar ne va face acest lucru să încetăm să ne purtăm nemilos cu aceste animale?
Deşi pentru oamenii de ştiinţă a declara că multe animale diferite de om posedă stări de conştiinţă nu este un lucru ieşit din comun, chiar această constatare deschisă este lucrul important. Dovezile ştiinţifice arată din ce în ce mai convingător că majoritatea animalelor sunt la fel de conştiente ca noi, iar noi nu mai putem ignora acest lucru.
Lucrul foarte interesant în declaraţie este constatarea că starea de conştiinţă poate să apară la acele animale care sunt foarte diferite de oameni, inclusiv acelea care au evoluat diferit, adică păsările şi unele cefalopode.
”Absenţa neocortexului nu pare să excludă posibilitatea unui organism de a experimenta stări afective,“ scriu oamenii de ştiinţă, ”Dovezile arată că şi animalele non-umane au substraturile neuroanatomice, neurochimice şi neurofiziologice ale stărilor de conştiinţă alături de capacitatea de a manifesta comportamente gândite.“
Prin urmare, spun cei care au semnat, cercetările ştiinţifice indică din ce în ce mai convingător că oamenii nu sunt singurii care posedă subtraturile neurologice ce generează conştiinţa.
Grupul este format din specialişti în ştiinţele cognitive, neurofarmacologi, neurofiziologi, neuroanatomişti şi experţi în neuroştiinţă – toţi aceştia luând parte la Conferinţa în memoria lui Francis Crick despre conştiinţa animalelor umane şi non-umane. Declaraţia a fost semnată în prezenţa lui Stephen Hawking, iar printre cei care au semnat-o se numără Christof Koch, David Edelman, Edward Boyden, Philip Low, Irene Pepperberg şi mulţi alţii.
Declaraţia conţine următoarele precizări:
- domeniul cercetării conştiinţei începe să se dezvolte rapid. Au fost elaborate noi tehnici şi strategii pentru cercetarea animalelor umane şi non-umane. Aşadar, mai multe informaţii devin disponibile, iar acest lucru cere de la sine o reevaluare periodică a ideilor preconcepute anterior în acest domeniu. Studii ale animalelor non-umane au arătat că pot fi facilitate ori blocate corelări între circuite cerebrale similare şi experienţe conştiente şi percepţii, pentru a observa dacă acestea sunt în fapt necesare pentru acest tip de experienţe. Mai mult, pentru oameni, noi tehnici neinvazive sunt disponibile pentru a examina corelaţiile conştiinţei.
- substraturile neurale ale emoţiei par a nu fie limitate la structurile corticale. De fapt, reţelele subcorticale neurale active în timpul stărilor afective la oameni sunt, de asemenea, importante pentru generarea comportamentelor emoţionale la animale. Stimularea artificială a aceloraşi regiuni ale creierului generează comportament corespunzător şi stări senzitive atât la oameni, cât şi la animalele non-umane. Oriunde în creier cineva evocă comportamente instinctuale emoţionale la animalele non-umane, multe dintre comportamentele viitoare sunt în concordanţă cu stările senzitive experimentate, inclusiv acele stări interne care sunt pline de satisfacţie şi represiune. Profunda stimulare a creierului acestor sisteme la oameni poate genera, de asemenea, stări afective. Sistemele asociate cu afectivitate se află în regiunile subcorticale unde similitudini neurale abundă. Animalele umane şi non-umane tinere ce nu prezintă neocortex păstrează aceste funcţii ale creierului şi minţii. În plus, circuitele neurale ce susţin stările comportamentale/electro-fiziologice ale afectivităţii, somnul şi luarea deciziilor par a fi apărut în evoluţie la fel de devreme ca radiaţia nevertebratelor, fiind evidentă la insecte şi la moluştile cefalopode (de exemplu caracatiţa).
- păsările par a oferi neurofiziologiei şi neuro-anatomiei, prin comportamentul lor, un caz remarcabil de evoluţie paralelă a conştiinţei. Dovezi ale unor nivele de conştiinţă asemănătoare celor ale omului au fost observate cel mai dramatic la papagalii gri africani.
- reţelele emoţionale mamare şi aviare şi microcircuitele cognitive par a fi mult mai similare decât s-a crezut anterior. Mai mult, unele specii de păsări au fost observate manifestând tipare de somn neural asemănătoare acelora ale mamiferelor, inclusiv somnul REM şi, cum a fost demonstrat în cazul piţigoilor zebră, tipare neurofiziologice despre care anterior se credea că necesită neocortex, ca al mamiferelor. Coţofenele, în special, au fost observate manifestând asemănări remarcabile cu omul, marile primate, delfinii şi elefanţii în studii implicând recunoașterea în oglindă.
- la oameni, efectul unor anumiţi halucinogeni pare a fi asociat cu întreruperi în cadrul proceselor corticale. Intervenţiile farmacologice la animalele non-umane folosind compuşi meniţi să afecteze comportamentul conştient la oameni pot conduce la aceleaşi tulburări şi la animalele non-umane. La oameni sunt dovezi pentru a sugera că există o legătură între conştiinţă şi activitatea corticală, ceea ce nu exclude posibilele contribuţii ale procesării subcorticale, ca în conştientizarea vizuală. Dovezile că sentimentele animalelor umane şi non-umane au apărut din reţele de creier subcorticale similare se constituie în argumente convingătoare privind existenţa unor experienţe conştiente primitive distribuite în cadrul evoluţiei.
Traducere după prominent-scientists-sign-declaration-that-animals-have-conscious-awareness-just-like-us de Andreea Dogaru
