Se presupune că fericirea este un lucru bun, mai ales atunci când vorbim despre ştiinţele minţii. Dar cel puţin un psiholog a analizat cu atenţie problema fericirii şi a realizat teribilul adevăr: fericirea este o tulburare psihologică. Care sunt argumentele sale?
- Detalii
- Scris de: Alasdair Wilkins
Albumina serică umană, sau ASU, este o proteină esenţială din sânge care este folosită în tratamentul arsurilor grave, cirozelor hepatice şi şocurilor hemoragice şi este utilizată în producţia de vaccinuri. E obligatoriu să fie extrasă din sânge curat provenit din donaţii.
- Detalii
- Scris de: Tim Barribeau
Specie: Pterodroma baraui. Habitat: Insula Réunion din vestul Oceanului Indian. Împerecherea: la lumina palidă a lunii. Poate că dacă ar fi să numim o vietate activă la lumina lunii, ne-am gândi cu toţii la un vârcolac. Totuşi, astăzi nu vom părăsi teritoriul realităţii.
- Detalii
- Scris de: Chelsea Whyte
La prima vedere, CS 22892-052 arată ca o stea bătrână și deloc ieşită din comun. Născută acum aproximativ 13 miliarde de ani, la doar 700 de milioane de ani după Big Bang, îi lipsesc multe din elementele mai strălucitoare și mai interesante.
- Detalii
- Scris de: Lisa Grossman
Imaginea din stânga înfăţişează o pisică fluorescentă și nu a fost modificată în niciun fel. Pisica, pe de altă parte, a suferit anumite modificări. Un grup de cercetători au alterat-o genetic pentru a străluci aşa cum se poate vedea. Detalii, în continuare...
- Detalii
- Scris de: Robert T. Gonzalez
O comisie de biosecuritate americană decide dacă o cercetare importantă privind gripa aviară H5N1 nu este prea periculoasă pentru a fi publicată. Cercetarea arată că un număr mic de mutaţii ar putea permite gripei aviare H5N1 să provoace o pandemie umană letală.
- Detalii
- Scris de: Debora MacKenzie
Un transplant de neuroni a refăcut la şoareci zonele afectate din creier, crescând speranţele că transplanturi asemănătoare ar putea ajuta într-o zi la tratarea leziunilor măduvei spinării, a bolii Parkinson sau a altor afecţiuni ale creierului.
- Detalii
- Scris de: Linda Geddes
După aproape 3 decenii de abstractizări, matematică și imaginaţie, teoria corzilor e asociată în cele din urmă cu un proces real. O echipă de cercetători olandezi a reuşit în premieră să explice un fenomen fizic folosind concepte ale acestei controversate teorii.
- Detalii
- Scris de: Alexandru Băbeanu
Corpul uman conţine aproximativ 21 g de magneziu, din care mai mult de 2/3 se regăseşte în oase. Magneziul este un oligoelement indispensabil organismului. Rolul magneziului nu a fost pe deplin explorat încă. Studiul prezentat în continuare face puţină lumină.
- Detalii
- Scris de: Anca Riza
Chiar de la intrare, Disneyland este proiectat să arunce o vrajă asupra vizitatorilor. Prima parte - Main Street (Strada Principală) - pare că se întinde mile întregi către castelul din depărtare. Toate acestea se bazează pe iluzii optice. Detalii, în continuare.
- Detalii
- Scris de: Ed Yong
Pentru majoritatea insectelor, mersul pe plasa unui păianjen şi deranjarea firelor lipicioase ar fi idee foarte proastă. Vibraţiile distincte ale prăzii agitate servesc doar la atragerea păianjenului şi se termină inevitabil cu muşcarea insectei, ambalarea în pânză şi digerarea sa.
- Detalii
- Scris de: Ed Yong
Toată lumea ştie că papilele gustative de pe limbă ajută la identificarea gusturilor, cele de bază fiind, printre altele: dulce, acru, amar, iute, sărat, umami. Se pare însă că există mult mai multe tipuri de gust, lucru dovedit de studiile cercetătorilor de la Institutul Nestlé.
- Detalii
- Scris de: Camelia Uilecan
Pacientul cunoscut ca P2 are doar 18 ani, dar primește transfuzii lunare de sânge încă de la vârsta de 3 ani. P2 are o boală genetică numită beta talasemie. Din cauza unei combinaţii de gene defectuoase, el nu poate produce versiuni funcționale ale hemoglobinei.
- Detalii
- Scris de: Ed Yong
V-ați gândit vreodată la posibilitatea de a avea o centrală nucleară în mașină? În viitor s-ar putea ca acest lucru să devină realitate. Cercetătorii de la Los Alamos National Laboratory au creat un nou tip de moleculă de uraniu, nitrura de uraniu.
- Detalii
- Scris de: Tiberiu Puican
Cum pot, prin evoluție, să apară specii în care indivizii fac un efort ajutând și alți indivizi, nu doar pe ei înșiși? Un studiu pe drojdie (un organism unicelular), realizat de o echipă de cercetători de la MIT, aduce o explicaţie în această direcţie.
- Detalii
- Scris de: Mihnea Cătălin Maftei