Am tot bătut șaua ca să priceapă iapa despre „sinele autentic”, un concept atât de îndrăgit în mișcarea dezvoltării personale (dar și spirituale). Opus lui avem, desigur, conceptul de sine fals. Provine în principal din psihanaliză și psihologia dezvoltării, fiind introdus de Donald Winnicott, un celebru psihanalist britanic. El l-a introdus în cadrul teoriei atașamentului și dezvoltării sinelui.
Tensiunea Hubble, rezolvată într-un univers care se rotește
Galaxia Messier 51
Totul în univers se rotește. Galaxiile, planetele, stelele și găurile negre se învârt, chiar și doar puțin. Acest lucru are bază faptul că norii de gaz și praf din cosmos nu sunt niciodată perfect simetrici.
Însă universul în ansamblu nu se rotește. Unele obiecte se rotesc într-un sens, altele în sens opus, dar dacă le adunăm pe toate, rotația totală este zero. Cel puțin așa am crezut până acum.
Dar un nou studiu sugerează că universul chiar se rotește, iar această rotație ar putea rezolva un mare mister al cosmologiei cunoscut sub numele de „tensiunea Hubble”.
Chiar au fost descoperite indicii ale vieții pe o altă planetă?
Reprezentare artistică: K2-18b (dreapta), care orbitează pitica roșie K2-18 (stânga). K2-18c, exoplanetă neconfirmată, este afișată între cele două
La ce te gândești când vine vorba de viață extraterestră? Cele mai populare cărți și seriale SF sugerează că ființe umanoide ar putea trăi pe alte planete. Dar atunci când astronomii caută viață extraterestră, ei urmăresc de obicei emisii provenite de la bacterii sau alte organisme microscopice.
Un nou studiu publicat în Astrophysical Journal sugerează că cercetători de la Universitatea Cambridge au reușit să detecteze acest tip de emisie cu o certitudine de 99,7% de pe o planetă numită K2-18b, aflată la 124 de ani-lumină distanță. Ei au folosit telescopul spațial James Webb al NASA pentru a analiza compoziția chimică a atmosferei planetei și spun că au găsit dovezi promițătoare că K2-18b ar putea găzdui viață.
Este un progres captivant, dar nu confirmă existența vieții extraterestre.
Trebuie să încetăm să pretindem că inteligența artificială este inteligentă
Ni se oferă în mod constant cu o versiune a inteligenței artificiale care arată, sună și acționează în mod suspect ca noi. Vorbește în propoziții elegante, imită emoții, exprimă curiozitate, pretinde că simte compasiune, chiar se aventurează în ceea ce numește „creativitate”.
Dar iată adevărul: nu posedă niciuna dintre aceste calități. Nu este umană. Și prezentarea ei ca și cum ar fi? Asta e periculos. Pentru că este convingătoare. Și nimic nu este mai periculos decât o iluzie convingătoare.
În special, inteligența artificială generală, tipul mitic de IA care presupune că oglindește gândirea umană, este încă science fiction și ar putea rămâne așa.
Obiecte misterioase din alte sisteme solare trec constant prin sistemul nostru solar. Cum le detectăm și analizăm?
Obiectul interstelar ‘Oumuamua
La sfârșitul anului 2017, un obiect cosmic misterios a traversat sistemul nostru solar cu o viteză amețitoare. Astronomii s-au grăbit să observe corpul ceresc în mișcare rapidă folosind cele mai puternice telescoape din lume. S-a constatat că avea o lungime de aproximativ 400 de metri și o formă extrem de alungită; poate de zece ori mai lung decât era lat. Cercetătorii l-au numit ‘Oumuamua, cuvânt hawaiian ce înseamnă „cercetaș”.
‘Oumuamua a fost confirmat ulterior ca fiind primul obiect din alt sistem solar care a vizitat sistemul nostru solar. Deși aceste obiecte interstelare își au originea în proximitatea unei alte stele, ajung să rătăcească prin spațiu ca niște nomazi cosmici. Practic, sunt fragmente de planete, expulzate din sistemele lor solare de evenimente catastrofale, precum coliziuni uriașe între corpuri planetare.
„Readucerea la viață” a lupului cumplit promovează o speranță falsă: tehnologia nu poate anula extincția
În fapt, vorbim despre 20 de modificări în 14 gene ale genomului lupului cenușiu pentru a crea acești „lupi cumpliți”. Genomul lupului cenușiu are 2.447.000.000 de baze azotate. Am considera că un cimpanzeu, cu care împărtășim 98,8% din genom, devine om după 20 de modificări?
În ultima săptămână, mass-media a fost inundată cu știri despre „readucerea la viață” a lupului cumplit (eng. dire wolf; lat. Aenocyon dirus), o specie care a dispărut acum circa 13.000 de ani.
Această reușită aparține Colossal Biosciences, o companie americană evaluată la miliarde de dolari, care susține că obiectivul său este restaurarea biodiversității prin readucerea la viață a unor specii dispărute.
Proiectul este celebrat și promovat ca o victorie pentru domeniul conservării. Dar are această tehnologie cu adevărat în vedere interesele reale ale conservării?
Cinci teme despre viitor
În urmă cu câteva zile a apărut un articol scris de Mihnea Măruță, jurnalist și autor. Acesta a avut și o discuție cu jurnalistul Cristian Tudor-Popescu la un podcast, în care analizează temele care sunt prinse, mai succint, în articol.
Domeniul relației omului cu tehnologia ar trebui să ne intereseze pe toți, pentru că transformă modul în care trăim. Așadar, am citit cu atenție articolul lui Măruță, iar în continuare o să prezint propriile idei cu privire la temele propuse de jurnalist.
Cele cinci teme sunt: 1. îndrăgostirea de inteligența artificială (IA); 2. capitalismul transcendental; 3. invidierea robotului; 4. invazia fantomelor; 5. nemurire și obediență. La final apare și o întrebare fără răspuns.
10 mistere din fizică care-și așteaptă încă rezolvarea
Este momentul să vă prezint o listă cu 10 mistere din fizica modernă care așteaptă încă să fie dezlegate, în speranța că viitorul apropiat va aduce răspunsul la unul sau chiar mai multe dintre aceste mistere. Evident, lista nu este una completă.
1) Ce este materia întunecată, acea materie care se pare că atrage gravitațional materia vizibilă, însă nu emite lumină și nu o vedem, și ar fi de circa 5-6 ori mai multă în univers decât materia vizibilă? Din ce este făcută? Chiar... există?
Într-o lume incertă, natura, „refugiul verde”, oferă alinare, vindecare și frumusețe
Ai stat vreodată cu o ceașcă de ceai după o repriză de plivit buruieni, cu un sentiment apropiat de fericire? Sau te-ai întors de la un centru de grădinărit cu un sac de pământ pentru ghivece și câteva plante, iar în scurt timp vederea ierburilor sau a florilor proaspăt plantate ți-a făcut inima să se simtă inexplicabil mai ușoară?
Poate că ești în spital, recuperându-te după o intervenție chirurgicală, așa cum am fost eu cu puțin timp în urmă. Mi-am revenit în simțiri într-o unitate de recuperare avansată, un spațiu slab luminat, fără ferestre, unde totul părea ușor ireal și prea intens.
Este capitalismul mort? Trăim într-o formă avansată tehnologic de feudalism? Yanis Varoufakis crede că da
Yanis Varoufakis a crescut în timpul dictaturii grecești dintre 1967 și 1974. Mai târziu a devenit profesor de economie și, pentru scurt timp, ministru de finanțe al Greciei în 2015.
Tatăl său, inginer chimist într-o fabrică de oțel, i-a insuflat o înțelegere critică a modului în care tehnologia determină schimbarea socială. I-a transmis totodată convingerea că, în fapt, capitalismul și libertatea autentică sunt incompatibile – o perspectivă de stânga care l-a făcut pe tatăl său prizonier politic timp de câțiva ani în timpul „juntei”, așa cum o numeau.
Cum arată o lovitură de stat digitală
Carole Jane Cadwalladr (născută în 1969) este o autoare, jurnalistă de investigație și redactor de articole britanică. A fost redactor pentru The Observer și a lucrat anterior la The Daily Telegraph. Cadwalladr a devenit cunoscută la nivel internațional în 2018 pentru rolul său în dezvăluirea scandalului privind datele Facebook–Cambridge Analytica, pentru care a fost finalistă la Premiul Pulitzer 2019 pentru reportaj, alături de jurnaliștii de la The New York Times.
Mai jos, puteți citi versiunea redusă (am păstrat doar aspectele esențiale) a unei prezentări recente a acesteia în cadrul unei conferințe TED, unde vorbește despre influența marilor corporații tehnologice asupra societății, precum și despre propriile experiențe pe timpul derulării investigațiilor sale jurnaliste. La finalul articolului puteți urmări versiunea video.
„Vreau să spun ceva important și am fost copleșită de grozăviile care se petrec sub ochii noștri.
Ultima dată când am fost pe această scenă, a urmat o luptă juridică de trei ani, culminând cu Înalta Curte din Londra, unde am simțit că mă luptam pentru viața mea, pentru că chiar așa era. Cariera, reputația, economiile mele, chiar și casa mea - erau în pericol. Totul pentru că venisem aici să vă avertizez că nu cred că democrația va supraviețui tehnologiei pe care o construiți, oricât de incredibil ar fi. De fapt, aproape că n-am supraviețuit și aproape tot ceea ce am spus acum devine realitate.
Scurtă istorie a sacrificiilor, uneori periculoase, pe care femeile le-au făcut pentru a fi frumoase
În noua tendință de frumusețe virală pe TikTok, numită „morning shed” (tradus aproximativ ca „curățarea de dimineață”), influencerițele din domeniul frumuseții dau jos produsele de păr și ten purtate peste noapte. Acestea includ produse de coafare, măști de față și creme, dar și obiecte precum benzi pentru bărbie sau bandă pentru gură, menite să ajute respirația în timpul somnului și să prevină căderea maxilarului odată cu înaintarea în vârstă.
Partea întunecată a psihiatriei - cum este utilizată pentru a controla societatea
În noua sa carte, „No More Normal”, psihiatrul Alastair Santhouse își amintește o experiență din anii '80, când era student universitar în Marea Britanie și ajuta la livrarea de provizii către „refuseniks" – cetățeni sovietici cărora li se refuza permisiunea de a părăsi URSS. Acești oameni se confruntau adesea cu tratamente aspre, pierzându-și locurile de muncă și devenind ținte ale hărțuirii. Unii erau chiar diagnosticați cu o afecțiune psihiatrică numită „schizofrenie lentă".
Serialul „Adolescence” (Netflix): un semnal de alarmă despre utilizarea nereglementată a Internetului de adolescenți
În serialul „Adolescence” de pe Netflix, nu avem nicio idee de ce Jamie Miller (Owen Cooper) este arestat la începutul primului episod. Tensiunea de a vedea un băiat neajutorat de 13 ani escortat la secția de poliție și interogat ne ține lipiți de ecran. Fiecare minut din episodul de o oră, filmat dintr-un singur cadru continuu, ne face să simțim că suntem în secția de poliție alături de familia Miller, văzând lucrurile prin dezorientarea părinților.
Pe măsură ce intriga progresează, primim indicii care explică inexplicabilul, dar nu putem aprecia pe deplin magnitudinea serialului până în ultima scenă, un moment dramatic în care tatăl băiatului (Stephen Graham) plânge lângă ursulețul de pluș al fiului său, cerându-i iertare.
Iluzia sinelui autentic
Dintre toate iluziile promovate cu entuziasm de industria dezvoltării personale și psihologia de duzină, puţine sunt mai periculoase decât iluzia sinelui autentic. Acest concept nebulos promite că undeva, ascuns sub straturi de conformism social, traume din copilărie și alegeri neinspirate de carieră, se află un „adevărat sine/ eu”. Un sine/ eu pur, nepătat, care a existat dintotdeauna, dar pe care lumea – această mare conspirație colectivă – l-a făcut să dispară.