Infecţiile urechii reprezintă o problemă frecventă şi dureroasă în rândul sugarilor şi copiilor mici. Antibioticele orale sunt adesea prescrise timp de o săptămână pentru a trata această afecţiune, însă aceste medicamente pot provoca efecte secundare care necesită întreruperea tratamentulului, ceea ce poate duce la recurenţa infecţiei şi la dezvoltarea rezistenţei la antibiotice. Pentru a îmbunătăţi tratamentul, o echipă de cercetători a dezvoltat un gel antibiotic care a eliminat complet infecţia la animale în doar 24 de ore, conform 360medical.ro.
De ce singurătatea ar trebui tratată ca o problemă socială
Dacă vrem să reducem singurătatea în rândul tinerilor, trebuie să mergem dincolo de a le spune să meargă la terapie sau să-și folosească telefoanele mai puțin. Avem nevoie de investiții publice în spații care încurajează conexiunea și trebuie să abordăm problemele structurale care fac ca unii tineri să fie deosebit de vulnerabili.
De ce religia nu este (doar) despre credință
„Aceia care cred că religia este despre „credință” nu înțeleg religia și nu înțeleg credința”, afirmă Nassim Taleb. Ca aproape orice maximă a lui Taleb și aceasta ascunde multe lucruri nespuse, ci doar firav indicate. Opera sa ne ajută însă să vedem dincolo de aparentul paradox ce apare la o primă lectură.
Dependența nu e doar despre chimia creierului, dar nici doar despre alegeri greșite
Gândește-te la cineva dependent de alcool, droguri sau de jocuri de noroc. De ce continuă, chiar și atunci când afirmă că vrea să se oprească? Această întrebare scoate în evidență o deconectare fundamentală: decalajul dintre intenție și acțiune.
Această contradicție este în concordanță cu definițiile clinice ale dependenței și cu modelele care descriu dependența drept o boală a creierului, modele care susțin că folosirea repetată a unei substanțe modifică funcționarea creierului, făcând consumul compulsiv și automat, ocolind procesul decizional conștient. Aceste adaptări ale creierului ajută la explicarea faptului că dependența este atât de dificil de depășit.
De ce tendința către certitudine blochează posibilitatea unei vieți autentice
„Căutarea certitudinii blochează căutarea sensului”, afirmă psihanalistul Erich Fromm. Formula pare destul de criptică. Ce se ascunde în „subteranele” acestei maxime?
Cinci metode bazate pe dovezi pentru a gestiona stresul cronic
Dacă petreci prea mult timp pe rețelele de socializare, s-ar putea să auzi termenul „față de cortizol” (eng. „cortisol face”) folosit pentru a descrie pe cineva cu presupuse pungi sub ochi sau obraji umflați. Expresia face referire la semnele fizice despre care unii cred că apar ca urmare a stresului prelungit, în special a nivelurilor ridicate ale hormonului cortizol. Este adesea folosită pentru a-i încuraja pe oameni să facă ceva în privința nivelului lor de stres.
De ce un act generos este acela care nu ar trebui să urmărească nicio recompensă
„Mă întreb dacă cei care susțin generozitatea pentru recompensele ei observă inconsistența sau dacă nu cumva ceea ce numesc ei generozitate este, de fapt, o strategie de investiție atrăgătoare”, afirmă Nassim Taleb.
Biologia, nu fizica, deține cheia realității
Universul nu este guvernat în întregime de nicio lege.
La trei secole după ce Newton a formulat realitatea în termeni de legi fixe și ecuații deterministe, știința a ajuns la o frontieră radical nouă, susțin Stuart Kauffman, biochimist și expert în sisteme complexe, și Andrea Roli, profesor de știința calculatoarelor. Biosfera – rețeaua în continuă evoluție a vieții – nu este un mecanism de ceas, ci un sistem auto-creativ și imprevizibil. Organismele se reconfigurează constant în moduri care nu pot fi prevăzute nici măcar în principiu și care nu pot fi captate într-un cadru matematic. Știința trebuie acum să înfrunte o idee îndrăzneață: realitatea nu este guvernată în întregime de nicio lege, iar cheia misterelor ei mai profunde o deține biologia, nu fizica.
La trei secole după Newton, ne aflăm în fața celei de-a treia mari tranziții din știință.
Newton a inaugurat prima mare tranziție inventând calculul diferențial și integral, precum și fizica clasică. Nu este o exagerare să spunem că Newton ne-a învățat cum să gândim. Să numim aceasta „paradigma newtoniană”.
De ce evoluția furiei îți spune dacă ai comis sau suferit o nedreptate
„Dacă furia scade cu timpul, ai săvârșit o nedreptate; dacă furia crește, ai suferit o nedreptate” afirmă Nassim Taleb. Această maximă surprinde un mecanism psihologic subtil.
Ce tip de obiect cosmic ar trebui să lovească Soarele pentru a destabiliza sistemul solar?
În cartea sa „Lebăda Neagră”, cunoscutul filozof N.N. Taleb prezintă ceea ce se poate numi „parabola curcanului”, care se referă la un curcan care, pe baza experienței sale de zi cu zi, ar putea trage concluzia că totul este sub control, existența sa este sigură, stăpânii lui îi vor binele, până-n Ziua Recunoștinței, când este tăiat...
Într-un registru asemănător, noi oamenii privim de regulă ziua de mâine, la scară mare, ca o repetiție a celei de azi: nimic colosal nu este de așteptat. Planeta se va învârti nestingherită în jurul Soarelui, împreună cu celelalte planete și corpuri cosmice din sistemul nostru solar. Așteptarea noastră a fost confirmată în întreaga istorie a speciei; de ce ar fi diferit mâine?
Erudit versus jurnalist
„Un erudit este cineva care afișează mai puțin decât știe; un jurnalist sau un consultant, opusul” afirmă Nassim Taleb. Așa să fie? Și totuși, pe cine ascultăm mai des, pe erudit sau pe jurnalist/ consultant? De ce și cu ce efecte?
Cum funcționează empatia? Care este utilitatea acesteia?
Vă amintiți episodul acela din Fetițele Powerpuff în care clovnul colorat este înălbit din greșeală, transformându-se într-un mim malefic, și începe să absoarbă toate culorile din Townsville, cufundându-i pe toți în tristețe (pentru publicul nostru mai tânăr, acesta)? Așa mă simt eu în ultima vreme.
În contextul acesta, m-am chinuit să găsesc un subiect cu adevărat pozitiv, ceva care să distragă atenția în timp ce oferă o oarecare alinare. Știu, cam multe cerințe pentru un text de pe Internet. Și habar nu am dacă alegerea mea va îndeplini vreuna dintre ele, dar am optat pentru empatie. În mare parte pentru că vreau să mă agăț de speranța că ar putea contracara măcar o parte din negativitatea care ne îneacă.
Cum ne pedepsește de două ori modernitatea
„Dubla pedeapsă a modernității este că ne face să îmbătrânim prematur și să trăim mai mult” spune Nassim Taleb. Cum e posibil, căci pare a fi o contradicției în termeni?
Povestea secretă a interacțiunii tale cu tehnologia (pe care n-o găsești în alte articole de pe Internet)
Tehnologia ne dezvăluie ceea ce suntem. Într-un sens, dar doar într-un sens (o să vezi mai jos de ce nu în toate) ne ajută să devenim ceea ce suntem. De pildă, probabil nu știai că poți fi așa violent în public înainte să ai un instrument care te ascunde (ca identitate), dar te dezvăluie (ca fire și personalitate). Dacă încă nu ai pe birou statui ale lui Musk, Zuckerberg și... cum îl cheamă pe cel de la TikTok, este timpul să arăți un pic de respect și să-ți cumperi. Ei te-au ajutat să te descoperi și, așa cum spun astăzi cei mai înțelepți dintre noi, „să devenim cea mai bună versiune a noastră” (ce-o însemna asta? nu contează... sigur e ceva profund). Lor le datorezi această transformare (adică... binecuvântare).
Citește gratuit cartea.
Clic pe imagine.