1. Sunt albine care, obosite, trag un pui de somn pe floarea pe care sunt pentru a culege polen. (link ‹eng›)


2. În 1896 ciuma bubonică a lovit Mumbaiul, India. Guvernul indian l-a chemat pe Waldemar Haffkine, cel care crease primul vaccin împotriva holerei. După 3 luni de muncă asiduă și teste pe sine însuși, Waldemar face vaccinul. Eficiența vaccinului a fost mai mare de 50%. (link ‹eng›)


Arborele pagodelor, Tokio

1. Arborele pagodelor (Ginkgo biloba) sau ginco este cea mai veche specie de arbori, având o vechime de circa 200 milioane de ani.

2. Rata de condamnare în sistemul juridic japonez este de 99%. Judecătorii japonezi nu prea știu să achite ori procurorii merg în instanță doar cu cazuri foarte solide...

3. 95% din populația Egiptului locuiește pe 4% din teritoriul țării, pe o fâșie verde care urmează albia fluviului Nil.

Pe 14 septembrie 2015 cunoașterea universului de către om a intrat într-o nouă fază odată cu identificarea undelor gravitaționale cu ajutorul un interferometru special denumit LIGO. Dacă până atunci universul era scrutat cu ajutorul undelor electromagnetice, undele gravitaționale vin să completeze instrumentarul astronomilor.

Materia întunecată s-ar putea să nu existe. De circa 30 de ani o mică parte a comunităţii ştiinţifice susţine că ar trebui modificată legea gravitaţiei, adică modul în care calculăm interacţiunea gravitaţională. O analiză efectuată asupra a 150 de galaxii arată că aşa ceva ar fi posibil.

Materia întunecată este unul dintre cele mai mari mistere ale fizicii actuale; aceasta ar trebui să fie materia dominantă în univers, dar, cum nu emite lumină şi nici nu interacţionează (decât gravitațional) cu materia normală - ar fi invizibilă!

Mașinăria economică este simplă, dar oamenii nu o înțeleg și, ca urmare, acest lucru duce la suferință economică. În timp ce economia pare complexă, ea este susținută de operațiuni simple numite tranzacții, repetate la nesfârșit. Trei forțe generează economia: a) creșterea productivității; b) ciclul datoriilor pe termen scurt și c) ciclul datoriilor pe termen lung.

 

Testele de personalitate sunt folosite astăzi la scară largă de indivizi, școli, companii și instituții ale statului. Se presupune că aceste teste oferă un răspuns corect cu privire la personalitatea celor care le susțin. Iar această clasificare asigură, pe lângă o bună înțelegere de sine, un instrument util pentru companii pentru a angaja oamenii potriviți pentru anumite poziții. Dar, în fapt, lucrurile sunt de parte de a fi atât de simple. De exemplu, un studiu a descoperit că jumătate dintre cei care dau testul Myers-Briggs de două ori, la diferență de 5 săptămâni, a doua oară au rezultate atât de diferite, încât sunt plasați într-o categorie diferită de personalitate.

Despre tehnologia 5G (a 5-a generație de tehnologie pentru telefoane mobile) se discută deja de ceva vreme. Cei care știu sigur că este o tehnologie nocivă au ajuns să manifesteze în stradă (în multe dintre țările lumii) și să atace antene de comunicații (au fost incidente cel puțin în Olanda, Belgia, Irlanda și Marea Britanie). Pe de altă parte există și un discurs liniștitor al unor experți, care ne spun că tehnologia este sigură și că frica de 5G este doar o copie a fricii (nejustificate) de 2G, 3G și 4G.

Sabine Hossenfelder, fiziciană de origine germană, fără a afirma că tehnologia 5G este nocivă, arată că, în fapt, la acest moment nu știm prea multe despre posibilul impact pe termen lung al frecvențelor asociate tehnologiei 5G asupra sănătății umane. Iată principalele idei exprimate de aceasta:


Reprezentare artistică a unei stele neutronice, Swift J1749-2807. În dreapta - steaua-companion.

Ce formă de materie se găseşte în inima unei stele de neutroni? Încă nu ştim, însă măsurători de unde gravitaţionale generate de coliziuni de astfel de stele, precum şi observaţii ale unor pulsari au permis oamenilor de ştiinţă să se apropie cu încă un pas de descifrarea acestui secret.

Stelele mai masive decât Soarele, însă nu mult mai mari decât acesta, atunci când mor lasă în urma lor stele de neutroni. Aceste stele sunt cea mai densă formă de materie cunoscută din univers. Evident, există şi găurile negre, care ar trebui să fie mai dense decât stelele de neutroni, însă găurile negre nu pot fi explicate de fizica de azi. Stelele de neutroni, pe de altă parte, au o densitate atât de mare, încât o linguriţă din materia din care sunt compuse ar cântări mai mult decât Everestul!

Ok, dacă vreți să vedeți dacă e și vreun cip produs și controlat de Bill Gates ascuns în lista de ingrediente, vă pierdeți timpul :) Vaccinul nu conține așa ceva, dar conține, în schimb: un element activ (ARN), lipide, săruri și zahăr. Iată care este lista completă de ingrediente și care este rolul acestor elemente constituente.

Acest articol constă din două videoclipuri în care fiziciana de origine germană Sabine Hossenfelder  abordează două subiecte aflate la granița științei și a gândirii: „infinitul” și „singularitatea”. Există infinitul sau este doar un element matematic? Dar singularitatea?


CMS / Cern

Un rezultat de excepţie a fost obţinut recent în cadrul proiectului CMS (Compact Muon Solenoid) de la Marele Accelerator de Hadroni (LHC) de la Geneva: pentru prima dată au fost măsuraţi împreună trei bosoni masivi în coliziuni de mare energie proton-proton.

În cadrul modelului standard al fizicii particulelor elementare, pe lângă particulele de materie, precum quarcurile care compun protonii şi neutronii, electronii şi neutrinii, există şi particulele „purtătoare de forță”, adică particule care mediază interacţiunile între particulele de materie. Printre aceste particule se număra fotonii, care sunt cei care mediază interacţiunea electromagnetică, gluonii, responsabili pentru interacţiunea nucleară tare, şi bosonii intermediari grei, particulele W şi Z, care au de-a face cu interacţiunea nucleară slabă. Studiul acestor intermediari ai interacţiunilor este extrem de important, întrucât ne ajută să înţelegem care sunt legile care guvernează universul.


Virusul SARS-CoV-2

Pe 9 noiembrie ac compania farmaceutică Pfizer a anunțat rezultatele preliminare ale studiului clinic (faza III), arătând că eficiența vaccinului anti-COVID-19 este de 90%. Ulterior, pe 18 noiembrie, publicând rezultatele finale, au revizuit eficiența la 95%. Pe 16 noiembrie compania Moderna anunțase rezultatele sale preliminare privind eficiența vaccinului anti-COVID, fiind de 95%.

Ambele vaccinuri sunt de tip mARN. Ce înseamnă asta și cu ce e diferit vaccinul tip mARN de celelalte vaccinuri?


Fată cu albinism și heterocromie.
credit: Amina Arsakova (www.instagram.com/aminaarsakova)

În imaginea de mai sus este o imagine a unei fete de 11 ani pe nume Amina Ependieva, fotografiată recent de Amina Arsakova, fotograf de etnie cecenă. Fotografia nu este prelucrată pe calculator. Fata suferă de două afecțiuni: albinism și heterocromie. De aici pielea și părul albe, precum și ochii de culori diferite. O frumusețe stranie, văzută de regulă în filmele SF.

Jordan Peterson este un psiholog canadian, controversat, faimos pe Internet, unde are un canal YouTube cu 3,3 milioane abonați. În 2012 a început să scrie pe site-ul Quora (un site de întrebări și răspunsuri din diverse domenii). În 2017 răspunde la întrebarea: „Care sunt cele mai valoroase lucruri pe care ar trebui să le cunoască oamenii”. Răspunsul lui Peterson, în 40 de puncte, a avut succes. Acest răspuns a devenit cartea pe care o trecem în revistă mai jos, prin redarea ideilor care ni s-au părut cele mai interesante (cele 40 de puncte devenind 12 reguli).


Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic

Fără dubii, una dintre puținele informații reconfortante în contextul epidemiei de COVID-19 a fost aceea că procentul copiilor infectați este mic, raportat la cel al adulților. Copiii/tinerii cu vârste între 1 și 19 ani au reprezentat 2% conform unui studiu care a cuprins 72.000 de cazuri.

Dar de ce copiii se îmbolnăvesc mai puțin, iar când o fac, în genere simptomele lor sunt ușoare? Un articol publicat azi în revista Nature face un sumar al cunoașterii acumulate în lunile de la apariția pandemiei. Iată care sunt principalele idei.


Observatorul spațial Planck / ESA (operațional între 2009 și 2013)

Folosind date furnizate de Observatorul spațial Planck al ESA referitoare la radiația cosmică de fond, o echipă internațională de cercetători a observat indicii ale unei noi fizici. Cercetătorii au creat o nouă metodă de măsurare a unghiului de polarizare a acestei radiații primordiale prin compararea acesteia cu emisiile de lumină ale prafului din galaxia noastră, Calea Lactee. Deși semnalul nu este detectat cu suficientă precizie pentru a trage concluzii certe, acesta indică faptul că materia întunecată sau energia întunecată provoacă o încălcare a așa-numitei „simetrii de paritate” (cu o probabilitate de 99,2%, spun fizicienii).


CTE Sud. credit: elcen.ro

Încălzirea și apa caldă în București se asigură cu ajutorul a două companii (de stat): ELCEN (Electrocentrale București), aflată în reorganizare judiciară, și CMTEB (Compania Municipală Termoenergetica București, fostul RADET, în faliment din aprilie 2019). De ce două companii? Greu de justificat, dar cu certitudine această împărțire a responsabilităților constituie una dintre problemele fundamentele ale ineficienței sistemului de termoficare în ansamblul lui. Au fost discuții multiple despre unirea celor două companii, deocamdată fără rezultate.

Iată care sunt rolurile celor două companii și în ce constau problemele de furnizare a agentului termic (apă caldă de consum și încălzire).


Materia curbează spaţiu-timpul, iar spaţiu-timpul curbat dictează mişcarea materiei în univers. credit: LIGO/T. Pyle

Asta este ce spune Einstein: „spațiul nu are o existență independentă”. În 1916 acesta a publicat cartea „Relativitatea. Teoria specială și generală”, destinată mai degrabă publicului larg, cu o minimă prezență a matematicii. La aceasta a adus cinci completări de-a lungul timpului, sub forma unor anexe. Ultima anexă, intitulată „Relativitatea și problema spațiului” a fost adăugată în 1952, la 36 de ani, așadar, de la publicarea primei ediții și cu 3 ani înainte de moarte. Iată ce spune Einstein, în propriile cuvinte, despre (in)existența spațiului, ulterior venind noi cu unele încercări de clarificare suplimentare.


Proteină. Simulare computerizată

New York Times a publicat recent un articol în care arată că cercetătorii care lucrează la laboratorul DeepMind, unul dintre proiectele de inteligență artificială ale Google, situat în Londra, au reușit să rezolve problema plierii proteinelor cu ajutorul sistemului de inteligență artificială AlphaFold, o sarcină care s-a dovedit imposibilă pentru cercetători în ultimii 50 de ani. Încă din titlu se menționează că aceasta „ar putea duce la accelerarea descoperirii de medicamente”. Dar este acest lucru adevărat?


Licurg. Pictură de Merry-Joseph Blondel (1828)

Știm unele lucruri despre Sparta din filme. O sursă valoroasă este oferită de o lucrare de mici întinderi, denumită chiar „Sparta”, scrisă de un înțelept al Antichității, Xenofon (n. 435 îen - m. circa 360 îen). Iată ce spune Xenofon despre societatea spartană.

Cărticica (99 de pagini) lui Taleb, parte a pachetului Incerto (din care fac parte mai multe cărți), începe prin a spune că „cea mai parte a tensiunii apare între, pe de-o parte, un localism fractal multiscală, caracterizat de înțelegerea incertitudinii (un sistem adaptativ complex) și, pe de altă parte, un monoculturalism și universalism unidimensional abstract (bazat pe proiecte de sus în jos). Extrasele de mai jos ar trebui să explice această afirmație complicată...

Viaţa unei stele se bazează pe procese de fuziune nucleară, în care elementele chimice uşoare, precum hidrogenul, sunt transformate în elemente chimice mai grele. Pentru prima dată un astfel de proces, ciclu CNO (carbon-nitrogen-oxygen), a fost observat în cadrul proiectului BOREXINO (laboratorul subteran de la Gran Sasso) prin măsurarea neutrinilor emişi în cadrul ciclului CNO care are loc în Soare.

Marcus Aurelius (n.121-m.180) a fost împărat roman și, în același timp, filozof. O combinația ciudată, trebuie să recunoaștem. Dar atunci nu aveau nici telefoane, nici Internet, iar liderii nu schimbau un avion cu altul (adică mai aveau timp și pentru reflecție). E drept, purtau de regulă războaie.

 


Donează prin PayPal (€)


Contact | T&C | © 2021 Scientia.ro