Consumul redus de alcoolul și riscul de cancer. Cele patru mecanisme de generare a cancerului
În aceste zile în SUA (și în restul lumii, la cum se preiau știrile din SUA de către agențiile de presă de pretutindeni) se vorbește masiv despre cum alcoolul este responsabil de apariția cancerului la om, indiferent de cantitatea de alcool consumat (desigur, cu risc mai mare pe măsură ce crește cantitatea consumată). Chirurgul general al SUA (eng. The US Surgeon General) anunță la TV că recomandă înscrierea pe sticlele de alcool mesaje asemănătoare celor de pe pachetele de țigări.
Prin urmare, consumul de alcool începe să fie prezentat în mod similar cu fumatul. Rezultatele studiilor efectuate pe grupuri mari de persoane ar arăta că, pe parcursul vieții, la un consum de 2 băuturi pe zi, femeile prezintă un risc de a dezvolta cancer de 21,8%, iar bărbații de 13,1%.
Interesant este că datele publicate recent în SUS sunt, totuși, contradictorii... Concluziile chirurgului general sunt în anumite aspecte diferite de cele prezentate recent într-un raport al National Academies - Sciences, Engineering and Medicine.
Tehnologia nu va deveni niciodată un zeu, dar a devenit deja o religie?
În septembrie 2015, controversatul inginer, antreprenor și magnat din Silicon Valley, Anthony Levandowski, a decis să stabilească o nouă religie. A numit-o „Calea Viitorului” sau WOTF (Way of the Future). Scopul WOTF era „dezvoltarea și promovarea realizării unei divinități bazate pe inteligență artificială”.
Ideea lui Levandowski era că, deși această entitate divină nu se născuse încă, ar fi trebuit să începem să ne închinăm unui zeu tehnologic în avans. Pentru că, în ziua inevitabilă a apariției sale, aceasta ar putea fi singura modalitate de a evita mânia sa teribilă.
ChatGPT încă nu poate răspunde la întrebări banale pentru om
1. „Ai șase cai și vrei să vezi care aleargă mai repede. Care este cea mai bună metodă pentru a stabili asta?”
Modul în care experiențele timpurii de viață ne remodelează genele și sănătatea creierului
Activitatea cercetătorului Michael Meaney a oferit informații esențiale despre modul în care experiențele din primii ani de viață se integrează biologic, afectând rezultatele pe termen lung în materie de sănătate, informează 360medical.ro.
Distinsul cercetător dr. Michael Meaney* de la universitatea canadiană, McGill, discută despre interacțiunile dintre gene și mediu, într-un interviu exclusiv din Genomic Press. Profesor emerit la Universitatea McGill, călătoria științifică a lui Michael Meaney este o dovadă a puterii curiozității în știință. Fascinația sa pentru modul în care mediul ne modelează genele, funcțiile creierului și sănătatea mintală a dus la descoperiri care au schimbat modul în care ne gândim la dezvoltarea umană.
Într-un interviu cuprinzător pentru Genomic Press, renumitul neurolog dr. Michael Meaney dezvăluie descoperiri-cheie despre relația complexă dintre gene și mediu în modelarea sănătății creierului.
Inflația cosmică - paradigma fără o teorie
Ipoteza inflației cosmice, despre care puteți citi aici, a apărut inițial ca o soluție la o dificultate majoră în cosmologie: cum explicăm faptul că universul timpuriu a fost plat?
Ulterior a devenit o idee centrală în cosmologia modernă. Dar mulți fizicieni cred că ipoteza inflației este mult prea speculativă, că nu are o teorie care să o susțină...
Cum vom arăta în 50.000 de ani?
Schimbări genetice cauzate de preferințe culturale, migrație sau evenimente întâmplătoare continuă să modifice genomul uman. E drept, astăzi evoluția omului pare a fi mai puțin despre supraviețuire și mai mult despre succesul reproductiv.
Dar, bazându-ne pe ce știm, aspecte culturale și tehnologice, cum va arăta omul peste 50 de mii de ani?
Legătura cheie dintre inflamația creierului și depresie
Cercetătorul Raz Yirmiya a dezvăluit rolul esențial al inflamației creierului și a celulelor microgliale în depresia indusă de stres, documentând în special modul în care interleukina-1β și dinamica microglială influențează atât simptomele depresive, cât și neurogeneza, informează 360medical.ro.
Profesorul Raz Yirmiya discută rolul sistemului imunitar în sănătatea mintală într-un interviu exclusiv acordat Genomic Press. În calitate de șef al laboratorului de psihoneuroimunologie, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, munca profesorului Yirmiya a schimbat fundamental cunoștințele asupra fundamentelor biologice ale depresiei.
Profesorul Raz Yirmiya se află în fruntea cercetărilor care analizează modul în care sistemul imunitar influențează sănătatea mintală, conducând Laboratorul de Psihoneuroimunologie de la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Descoperirile sale fundamentale au transformat înțelegerea comună asupra rădăcinilor biologice ale depresiei atunci când a devenit primul om de știință care a demonstrat experimental că inflamația declanșează simptomele depresive.
„Cei mai mulți intelectuali sunt fără coloană vertebrală, egoiști și corupți”, plus alte gânduri de Nassim Nicholas Taleb (3)
Nassim Nicholas Taleb, eseistul libanezo-american faimos în special pentru conceptul de „lebădă neagră”, este activ pe Twitter. Comentează diverse evenimente politice, periodic atacă diverse figuri politice sau literare și își testează propriile idei. Mai jos am extras o serie de gânduri recente.
• Dacă îți iei angajamente de început de an ori, și mai rău, ai nevoie de așa ceva, în mod cert faci ceva greșit, lipsindu-și cunoașterea de sine.
Nu e nimic greșit cu astfel de angajamente, dar acestea ar trebui puse în practică imediat.
• Anul 2024 în rezumat:
Nu am făcut niciun compromis în ce privește genocidul.
Nu am scris niciun articol de ziar, nu am vizitat New Jersey, nu am dezbătut cu niciun idiot, nu am fost la Starbucks, nu am făcut „cardio” în sala de sport, nu am citit niciun roman francez...
Ar putea inseparabilitatea cuantică rezolva paradoxul informației găurilor negre?
Gaură neagră - reprezentare artistică
Paradoxul informației găurilor negre reprezintă o problemă fundamentală în fizica modernă, care a stârnit controverse și discuții intense de-a lungul mai multor decenii. Cercetări recente sugerează că o posibilă soluție ar putea veni dintr-o caracteristică fundamentală a fizicii cuantice: corelațiile dintre particule și structura spațiului și a timpului, care ar putea să elimine această problemă, lăsând urme în undele gravitaționale.
Piloții militari folosesc stimulanți pentru a nu adormi
În timpul celui De-al Doilea Război Mondial britanicii au descoperit că piloții naziști foloseau metamfetamină pentru a înlătura oboseala și nu a adormi în carlingă. Un medicament asemănător, dextroamfetamina, a fost utilizat de majoritatea piloților implicați în bombardamentele inițiale ale forțelor irakiene în conflictul din Kuwait.
Ce face ca o persoană să pară înțeleaptă?
Înțelepciunea reală constă în găsirea unui echilibru între capacitatea de gândire profundă și cea de conștientizare socio-emoțională.
Moartea lui Socrate de Jacques-Louis David (1787)
Cu toții admirăm oamenii înțelepți, nu-i așa? Fie că este vorba de un profesor profund, un medic care arată compasiune sau un bătrân respectat din comunitate, recunoaștem înțelepciunea atunci când o vedem.
Dar te-ai gândit vreodată cum percep oamenii înțelepciunea în diferite culturi? O persoană din Maroc privește înțelepciunea, de pildă, în același mod ca cineva din Ecuador?
Epoca reionizării - când totul s-a schimbat în univers. Importanța semnalului „linia de 21 de cm”
Galaxia din această imagine captată de telescopul spațial James Webb, numită JADES-GS-z14-0, a stabilit recordul pentru cea mai îndepărtată galaxie. Ea a apărut la doar 290 de milioane de ani după Big Bang.
Credit: NASA, ESA, CSA, STSCI, B. ROBERTSON (UC SANTA CRUZ), B. JOHNSON (CFA), S. TACCHELLA (CAMBRIDGE), P. CARGILE (CFA)
Revoluționarul telescop spațial James Webb și telescoapele radio de ultimă generație explorează ceea ce este cunoscut sub numele de „epoca reionizării”. Această perioadă din istoria universului deține indicii despre primele stele și galaxii, și, poate, despre natura materiei întunecate.
Timp de milioane de ani după Big Bang, după ce „supa” fierbinte de particule din universul s-a răcit, cosmosul a fost un loc întunecat și plictisitor. Nu existau stele care să emită lumină. Nu existau spiralele familiare ale galaxiilor. Cu siguranță nu existau planete. Întregul univers era îmbibat de gaz de hidrogen neutru.
De ce cei în suferință pot deveni cinici și nocivi, plus alte gânduri înainte de Crăciun (JID-133)
• Un fizician știe tot atât de multe despre natura ultimă a realității pe cât știe un călugăr despre natura lui Dumnezeu.
• Problema liberului-arbitru poate fi exprimată, în forma sa cea mai concisă, astfel: omul lucrează cu două mari concepte pentru a înțelege lumea: determinismul și aleatorul. Liberul-arbitru, implică altceva, căci nici determinismul, nici aleatorul nu-l poate explica. Acest „altceva”, de vreme ce n-a fost intuit/ descoperit până acum, se află în afara posiblităților intelectuale ale omului.
• În esență, superstițiile, deși absurde (pentru că presupun legături cauzale inexistente, determinism și faptul că viitorul este deja scris), au la bază un principiu sănătos: eliminarea unei posibile consecințe negative printr-un efort minim.
Aplicând același principiu, e recomandabil să nu stai în prima linie când aștepți metroul sau ești la trecerea de pietoni, pentru că, deși improbabil, este posibil ca o altă persoană să te împingă în fața unui mijloc de transport ori un șofer neatent să intre în tine.
De ce ne îmbolnăvim/ răcim mai ușor și mai des iarna?
Probabil vi s-a spus de multe ori: „Nu ieși iarna afară cu părul ud sau fără haină, că vei răci!”. Acest lucru nu este chiar adevărat. Ca în cazul multor lucruri, realitatea este mai complicată. Iată care este diferența: frigul nu este motivul pentru care răcim, dar este adevărat că vremea rece face mai ușoară contractarea virusurilor respiratorii, care provoacă răceala și gripa. Cercetările arată, de asemenea, că temperaturile scăzute sunt asociate cu rate mai ridicate de Covid-19, informează .
În calitate de profesor de asistență medicală cu experiență în domeniul sănătății publice,
de la Universitatea Purdue este deseori întrebată despre răspândirea bolilor infecțioase, inclusiv despre relația dintre frig și răceală. Iată ce spune aceasta că se întâmplă de fapt.Alimentele ultra-procesate cresc riscul de cancer colorectal prin intermediul inflamației cronice
Cercetătorii de la USF Health și Institutul de Cancer Tampa General Hospital (TGH) au descoperit o legătură importantă între alimentația occidentală, bogată în alimente ultra-procesate, și inflamația cronică care stimulează creșterea și progresia tumorilor. Studiul, publicat în revista internațională Gut, subliniază necesitatea de a reevalua alegerile alimentare ca factor cheie în prevenirea și tratamentul cancerului colorectal.