Kondiaronk vorbind cu diplomați capturați, 1688

Louis Armand a fost un baron francez, cu probleme financiare serioase, care a făcut parte din armata franceză și care între 1683 și 1693 și-a desfășurat activitatea în Noua Franța (teritoriu francez din SUA de astăzi). Armand a publicat trei cărți în urma acestei experiențe „americane”. În cea de-a treia, intitulată în original „Les Dialogues curieux entre l’auteur et un sauvage de bon sens qui a voyagé” arată, printre altele, cum se raportează un localnic, un „nobil sălbatic”, printre altele, la încercările de creștinare ale preoților ce însoțeau trupele franceze.

„Sălbaticul” se numește Kandiaronk (dar apare sub numele de Adario). Au fost și sunt încă dispute între cercetători dacă dialogurile sunt, într-adevăr, rezultatul dialogului între francez și băștinașul american ori produsul imaginației autorului. Una peste alta, această dezbatere nu va fi rezolvată definitiv vreodată, dat fiind că cei implicați sunt morți de sute de ani...

În primul dialog din carte se vorbește despre probleme religioase. Iată o parte din opinia lui Kandiaronk:
„E natural pentru creștini să creadă în Sfânta Scriptură, pentru că, de la naștere, aceștia aud atât de des de ea. Pe de altă parte, nu e nerezonabil pentru cei născuți fără această problemă, ca wendații (nn. trib din care făcea parte Kandiaronk), să examineze subiectul îndeaproape.
După ce am reflectat îndelung în ultima decadă despre ce ne-au spus iezuiții despre viața și moartea fiului Marelui Spirit, orice wendat ar putea veni cu 20 de argumente împotriva acestei noțiuni.
În ce mă privește, mereu au susținut că dacă ar fi posibil ca Dumnezeu să-și coboare atât de mult standardele și să fi venit pe Pământ, ar fi făcut-o în văzul tuturor, coborând în triumf, cu pompă și măreție în mod public. Ar fi călătorit de la o națiune la alta și le-ar fi dat aceleași legi. Iar noi toți am fi avut exact aceeași religie, răspândită uniform și cunoscută în mod egal în toate colțurile lumii, demonstrând urmașilor din acel moment și 10 mii de ani după adevărul acestei religii.

Însă ce avem este o sumă de 5-6 sute de religii, fiecare cu particularitățile ei, dar, conform francezilor, doar religia lor este cea bună, sfântă și adevărată”.

Fără a intra într-o discuției pro sau contra, căci nu acesta este scopul articolului, trebuie recunoscut că opinia lui Kandiaronk are o soliditate pe care o găsești arareori în discursul modern. Distanța omului dintr-o altă cultură îi permite o privire exterioară, rece, indiferentă, care prezintă situația în discuție cu o claritate pe care ne-am dori-o pe multe teme moderne de interes.

În sine, lecturile autorilor din epoca colonială sunt extrem de interesante. Asta pentru că pun în comparație perspectiva europeană a ceea ce înseamnă societatea umană și abordări diferite ale altor culturi, evoluate în izolare pentru mii și mii de ani. Chiar și astăzi aceste perspective diferite sunt un bun subiect de analiză, dată fiind tendința naturală a omului de a se obișnui cu starea de lucruri prezentă și a crede că este singura posibilă, naturală.

Credit imagine: wikipedia.org

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.


Dacă găsești site-ul util, ne poți ajuta cu o DONAȚIE