Opinia curentă în rândul cercetătorilor în domeniul nutriției umane este că grăsimile saturate din alimentație cresc nivelul colesterolului de tip LDL („rău”), fiind un factor de risc în ce privește ateroscleroza, infarctul și atacul cerebral. Dar sunt câteva probleme cu această teorie, iar o cercetătoare norvegiană, Marit Kolby Zinöcker, vine cu o nouă teorie care vrea să „salveze” grăsimile saturate, dând vina pe alimentele înalt-rafinate. Teoria pornește de la modul în care funcționează celula umană și cum procesează colesterolul.

Dacă nu știți prea multe despre grăsimile alimentare, citiți acest articol detaliat al nostru: Grăsimile alimentare, unde explicăm ce este cu aceste grăsimi saturate și în ce alimente se găsesc. Printre principalele alimente care conțin acizi grași (grăsimi) saturați sunt: produsele lactate (lapte, unt, brânză), carnea roșie sau ciocolata.

Colesterolul nu este grăsime, poate fi găsit doar în produse animale, cum ar fi ouăle, și poate fi produs de către ficat din glucoza și aminoacizii obținuți din carbohidrați și proteine.

Colesterolul este de trei tipuri principale: LDL (cel rău, „Low-Density Lipoprotein”), HDL (cel bun, „High-Density Lipoprotein”) și VLDL („Very-Low-Density Lipoprotein). Cel „bun” funcționează ca un burete pentru cel LDL și VLDL, transportându-le pe ultimele la ficat pentru eliminare.


Ipoteza legăturii dintre colesterol și boli ale inimii

Ipoteza are la bază următoarele idei:
→ o alimentație bogată în acizi grași saturați duce la concentrații ridicate de colesterol (atât nivelul total de colesterol, cât și cel al colesterolului „rău”);
→ niveluri ridicate ale colesterolului (total și LDL) sunt asociate cu boli cardiovasculare (ateroscleroza);
→ prin urmare, o alimentație bogată în acizi grași saturați reprezintă un factor de risc pentru sănătatea inimii.


Doar că studiile nu sprijină concluzia...

De exemplu, o meta-analiză din anul 2019, publicată în Nutrition Reviews, arată că nu există legături solide între consumul de alimente bogate în acizi grași saturați și boli ale inimii. Studiul poate fi citit integral aici (eng.).


Poate că adevărul este în altă parte...

Colesterolul formează circa 50% din membrana unei celule sănătoase, care este o barieră semi-permeabilă care permite trecerea controlată de la exterior la interior și invers a nutrienților și a „deșeurilor”.

Colesterolul este important în menținerea unei rigidități optime a membranei celulare.

Atunci când alimentația constă din acizi grași polinesaturați, cum ar fi nucifere, semințe, uleiuri vegetale, membrana celulară devine mai fluidă. Ca urmare, celulele folosesc mai mult colesterol din sânge pentru a le rigidiza. Aceste mecanism arată de ce alimentația bogată în grăsimi polinesaturate reduce nivelul de colesterol „rău” din sânge.

Pe de altă parte, o alimentație bogată în acizi grași saturați înseamnă o mai mică nevoie de colesterol. Mai mult, celulele elimină o parte din colesterol în sânge, crescând astfel nivelul de colesterol.

Ca urmare, este posibil ca aceste niveluri ridicate de colesterol să fie doar un indicator al funcționării normale a mecanismului de autoreglare celular.

Percepția generală, conform căreia acizii grași saturați generează creșterea nivelului de colesterol, care duce la depuneri pe artere (formarea de placă), este incompletă, neputând explica rolul moleculei de colesterol în dezvoltarea bolilor cardiovasculare.


Și atunci? Care e legătura dintre nivelul mare de colesterol și boli cardiovasculare?

Cercetătoarea norvegiană crede (articolul acestei poate fi citit integral aici (eng.)) că, în fapt, hrana ultraprocesată reprezintă adevăratul vinovat, referindu-se la: diferitele tipuri de cereale folosite la micul-dejun, gustări de tip „snack food”, produse lactate rafinate (eliminarea grăsimii), plus hrana ambalată folosind conservanți și adaosuri de gust.

Consumul de alimente ultraprocesate a fost asociat cu sindromul intestinelor inflamate, cu diabetul de tip 2, obezitatea, cancerul sau depresia.

Înseamnă asta că trebuie să ne întoarcem la consumul masiv de carne roșie și produse lactate? Nu chiar. Este în schimb o invitație la consumul de alimente „integrale”, neprocesate, gătite pornind de la forma naturală a acestuia. În fapt, cercetătoarea daneză ne sugerează întoarcerea la hrana tradițională, de dinaintea apariției fabricilor de mâncare și a produselor înalt procesate din supermarketuri.



Surse: TheAmericanJournalOfClinicalNutrition și NutritionReviews

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.


Dacă găsești site-ul util, ne poți ajuta cu o DONAȚIE