De la stânga la dreapta: A. africanus, A. aferensis, H. erectus, H. neanderthalensis și H. sapiens

Multe specii de hominizi contemporane cu noi la un moment dat...
Homo bodoensis este denumirea unei noi specii de hominizi, recent numită astfel de antropologi. Homo bodoensis și-a luat numele de la locul descoperirii, Bodo D'ar, Etiopia, și a trăit acum circa 500 de mii de ani, posibil contemporană cu Homo sapiens. Ar fi a 7 specie de hominizi care a trăit la un moment împreună cu omul modern pe Terra. (link)

Vom discuta, probabil, cu animalele...
O echipă de cercetători încearcă să ajungă să poată discuta cu balenele în cadrul unui proiect numit CETI (Cetacean Translation Initiative). Întâi, cu ajutorul inteligenței artificiale, trebuie să decodifice sunetele pe care le fac acestea, adică să înțeleagă care este mesajul transmis prin fiecare sunet în parte, în funcție de particularitățile lui. Abia apoi vor putea încerca să simuleze modul de comunicare al balenelor și să încerce să schimbe mesaje cu acestea.
Au balenele un limbaj? Posibil, dar cu certitudine nu ceva asemănător celui uman. (link)


Bizarele puteri de autovindeca ale țesutului gurii...
Ați observat că gura are superputeri curative? Azi vă mușcați falca, vă doare de nu mai puteți, iar a doua zi nici nu vă mai amintiți, căci rareori rana nu este complet vindecată. Într-un experiment controlat în care subiecții au fost răniți ușor la nivelul brațelor și al gurii s-a observat că rana de la nivelul gurii a avut nevoie de câteva zile pentru a se vindeca, pe când cea la nivelul brațului de 2 săptămâni suplimentare. Sigur, e mai important să fii în stare să te refaci la nivelul gurii, căci dacă nu poți mânca, mori. (link)

Starea specială când suntem doar cu noi...
Există la nivelul creierului o rețea de mare întindere denumită „rețeaua stării implicite” (eng. default mode network, DMN), compusă din cortexul prefrontal medial, cortexul cingulat posterior / precuneusul și girusul unghiular - și care este activă atunci când o perioadă nu este focalizată pe lumea exterioară, adică atunci când ne află în stare de veghe, cu minte rătăcind de la un gând la altul, gândindu-ne la alții sau la noi înșine, amintindu-ne diverse sau plănuind ceva. Conceptul de „stare implicită” a fost inventat de neurologul Marcus Raichle în anul 2001, pentru a descrie starea creierului atunci când acesta se află în stare de repaus. Ulterior, ideea a cunoscut dezvoltarea și rafinarea.


Cum au apărut miasmele...
Originea termenului „miasmă”, care înseamnă „emanație rău mirositoare”: învățații din Evul Mediu atribuiau unor boli precum holera sau ciuma bubonică („moartea neagră”) unor nori otrăvitori, invizibili, denumiți „miasma”, de la gr. μίασμα, care înseamna „poluare”. La originea acestor nori ar fi fost materie organică în putrefacție. Ideea vine din vechime, propusă de Hipocrate în secolul IV î.e.n., și a rezistat până la finele secolului XIX, când a fost înlocuită cu teoria microbilor.

Foarte cald la polul nord...
Orașul siberian Verhoiansk (în rusă Верхоянск) este cel mai mic oraș din Federația Rusă (1.300 locuitori). În același timp deține recordul absolut pentru cea mai ridicată și cea mai scăzută (-67,8 °C) temperatură din Cercul polar arctic. Cea mai ridicată temperatură, de 38 °C, a fost înregistrată pe 20 iunie 2020 și validată în decembrie 2021 de Organizația Mondială de Meteorologie.


Efectele prostiei asupra... agriculturii
În primăvara acestui an,  președintele din Sri Lanka, Gotabaya Rajapaksa, a luat o decizie care urma să schimbe cursul istoriei alimentației: a interzis importul de îngrășăminte chimice și a dispus ca toată agricultura din țară să fie organică. Rezultatul a fost un dezastru, recoltele scăzând în medie cu 19-25%, ceea ce a dus la dublarea prețurilor zahărului, orezului și cepei. Producția de ceai a scăzut la jumătate, scăzând cu 5% veniturile din export ale țării. Inflația crește și ea amețitor (link).

Printre cele mai notabile rezultate din lumea fizicii în 2021: cuplarea cuantică a două rezonatoare mecanice de 10 microni (așadar, cuplarea cuantică a două obiecte macroscopice); translatarea semnalelor cerebrale la o persoană paralizată; sincronizarea a 30 de lasere (care emit ca și când ar fi unul); cuantificarea dualității undă-particulă a fotonilor; observarea câmpului magnetic al unei găuri negre și observarea principiului excluziunii al lui Pauli în acțiune la nivelul unui grup de atomi (link).


  Zbor în preajma Soarelui...
Anul acesta, pe 28 aprilie, s-a reușit ceea ce se credea a fi imposibil din punct de vedere tehnologic: o sondă spațială (Parker / NASA) a călătorit prin corona solară, o zonă extremă cu temperaturi extreme, și a supraviețuit acestei călătorii extreme. Misiunea are rolul de a face observații esențiale privind atmosfera solară (link).

Apendicita fără operație...
Până la 70% dintre cazurile de apendicită ar putea fi tratate cu succes cu antibioticele potrivite, fără riscuri de complicații (link).  

Cum a apărut hamburgerul...
În 1889 a apărut pentru prima oară într-un publicație (Walla Walla Union, SUA) termenul hamburger. În fapt, se pare că acest cuvântul are la bază un produs german, o friptură specifică zonei Hamburg din Germania. De la „friptură din Hamburg (hamburg steak) la „hamburger” nu a fost decât un pas. În 1902 „hamburger” intră în enciclopedia Britannica, cu o descriere apropiată de ce înțelegem azi prin hamburger, rețeta incluzând pâine și carne tocată de vită cu ceapă și piper.

 

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Dacă găsești util site-ul, ne poți ajuta cu o donație!


Contact
| T&C | © 2022 Scientia.ro