Explicația principiului lui Bernoulli la scară atomică [video]

Principiul lui lui Bernoulli este utilizat pentru a explica portanța (cum se țin avioanele în aer)

Principiul lui Bernoulli spune că presiunea unui fluid descrește pe măsură ce viteza acestuia crește și viceversa. Acest principiu are la bază observațiile lui Daniel Bernoulli, matematician elvețian care a trăit în secolul al XVIII-lea. Principiul este folosit, printre altele, pentru a explica de ce avioanele pot decola și se pot menține în aer. Nu oferă o explicație completă însă, după cum puteți citi aici.

Când vom avea un vaccin împotriva SARS-CoV-2?

În mod normal de la inițierea procesului de creare până la aprobarea și comercializarea unui vaccin durează 5 ani. În contextul actualei epidemii de COVID-19 se speră ca în 9 luni să avem un vaccin; un termen de 18 luni pare a fi unul mai realist însă.

Cum arată orbita Pământului în jurul Soarelui? Este un cerc ori o elipsă?

Clic pe imagine pentru o rezoluţie mai bună.

Dat fiind că Pământul se află la distanțe diferite de Soare pe timpul anului, răspunsul corect este: orbita Pământului în jurul Soarelui este o elipsă, pentru că nu este un cerc perfect. Dar dacă am desena pe o bucată de hârtie orbita reală (așa cum este prezentată în imaginea de mai jos), ar fi foarte greu să observați că nu este un cerc perfect.

Pare de necrezut, dar, în fapt, Pământul accelerează către tine, oriunde ai fi pe Terra, cu 9,8 m/s2

Einstein este cea mai cunoscută figură din știință, chiar și la 65 de ani de la moartea sa. Cele două teorii ale relativității (relativitatea specială și relativitatea generală) au schimbat fundamental percepția asupra lumii. Multe din consecințele ideilor sale, dovedite experimental de nenumărate ori, sunt atât de contraintuitive, încât par de necrezut.

O consecință a concepției einsteiniene asupra gravitației este că, în fapt, Pământul accelerează către tine cu 9,8 m/s² (o consecință a principiului echivalenței, cel mai fericit gând al vieții sale, după cum spunea acesta). Iată o explicație simplă a acestei „absurdități”.

Enigma portanței. Nimeni nu poate explica, în fapt, de ce stă în aer un avion

Suntem la mai bine de 100 de ani de când zburăm cu avionul, dar o explicație exhaustivă a modului în care un avion se ridică și stă în aer încă nu există. Două teorii oferă o bună parte din răspuns, dar niciuna o explicație completă: 1) teorema lui Bernoulli; 2) principiul al III-lea al mecanicii (al acţiunii și reacţiunii). Inclusiv Einstein și-a „încercat norocul” în a explica zborul avioanelor, fără prea mare succes. Contribuții recente încearcă să acopere golurile din cele două teorii, dar dacă acestea lămuresc pe deplin problema este încă subiect de dezbatere.

Scientia - 12 ani

Acum 12 ani, pe 30 aprilie 2008, scriam primul articol pe scientia.ro: Spectrul electromagnetic. Decizia de a crea a un site de știință a avut la bază două motive: 1) nu exista un site în limba română pe care să poți citi în voie, într-un limbaj inteligibil, despre știință și 2) am dorit o formă de a păstra cunoașterea acumulată prin lecturi.

De-a lungul anilor au fost mai mulți voluntari care au publicat pe Scientia. Câteva concursuri cu premii au fost, o vreme, un bun stimulent pentru aceștia, dar numărul lor a scăzut până spre zero cu timpul. Cel mai important contributor extern este astăzi cercetătoarea Cătălina Curceanu, care are propriul blog pe site.

Site-ul a acumulat în acești ani circa 7.700 de articole.

Planetele din sistemul nostru solar nu orbitează în jurul centrului Soarelui! [video]

Spunem că planetele sistemului nostru solar orbitează în jurul Soarelui, dar acest lucru nu este foarte precis. În fapt, rotația are loc în jurul centrului de greutate comun (baricentrul) al tuturor corpurilor din sistemul nostru solar. După cum veți putea vedea în videoclipul de mai jos, uneori baricentrul este la mare distanță de centrul Soarelui, dacă luați în calcul diametrul enorm al astrului nostru.

Cum să decizi ce să faci în viață, plus alte gânduri despre noi (JID-014)

· Singurătatea este o invenție modernă. Și prezentă mai ales în anumite regiuni geografice. Mulți au înțeles profunzimea debilitantă a singurătății în aceste vremuri de recluziune. E un sentiment pe care încă nu știm să-l definim bine. Și e alt exemplu că limba nu explică, ci se bazează pe un acord între cei care cunosc deja despre ce vorbesc: nu poți explica cuiva ce înseamnă singurătatea profundă, complexitatea neobișnuită de senzații, de alterare a modului în care-ți percepi propria minte, dacă celălalt nu a trăit-o. E la fel cu durerea de măsea.

· E ciudat că am inventat un concept, cum e fericirea, care nu are niciun sens în universul uman. Nu cunosc niciun om fericit, pentru că nu e posibil.  Sigur, poți fi bucuros, entuziast, euforic pentru te miri ce, dar o stare durabilă, de săptămâni ori luni, pe care să o poți numi „fericire”, pus și simplu nu se potrivește cu natura umană. Un alt exemplu în care omul inventează un concept-ideal care nu poate fi atins.

· Cea mai de succes teorie a personalității, OCEAN, a pornit de la identificarea cuvintelor din dicționar care se referă la ce simte și cum se comportă un om. Pur și simplu. Dar cum putem fi siguri că am avem toate cuvintele pentru toate stările noastre interioare? În fapt, sunt sute, dacă nu mii de cuvinte în alte limbi care exprimă o senzație / emoție / sentiment, iar în limba română nu există un corespondent. Cu siguranță nu există nicio limbă „completă”.

• jurnal-de-idei-diverse

Armata americană a făcut publice trei înregistrări cu OZN-uri. Avem, în fine, dovada că suntem vizitați de extratereștri?

Sunt convins că există viață pe alte planete. Logica mea este simplă. Viața nu a apărut „întâmplător” pe Pământ, ci în mod necesar, atunci când condițiile apariției vieții au fost îndeplinite.

Universul este atât de mare, încât este extrem de improbabil să nu existe nenumărate alte planete cu condiții propice pentru apariția și evoluția vieții. Așadar, viața a apărut și a evoluat, cel mai probabil, pe nenumărate alte planete.

Probabil că viața a apărut de mai multe ori pe planeta noastră. Condițiile inițiale propice apariției vieții încă există. Faptul că viața nu arată complet diferit pe Terra, înseamnă că sunt puține „traiectorii” posibile de evoluție a vieții. Un argument este faptul că au fost descoperite unele specii care au dispărut și au reapărut în mod natural pe Terra; această descoperire pare să confirme ideea cu „traiectoriile” posibile pentru evoluția vieții.

Măsurători recente indică faptul că neutrinii sunt responsaibili de faptul că materia „a câștigat” bătălia cu antimateria

Se pare că neutrinii şi antineutrinii au comportamente diferite; acesta este rezultatul proiectul de cercetare științifică T2K din Japonia, care măsoară oscilaţii ale acestor particule într-o fostă mină situată la circa 1 km adâncime. Acest comportament diferit ar putea explica de ce materia a învins în bătălia cu antimateria imediat după Big Bang şi, deci, de ce existăm.

Suntem pregătiți să redeschidem societatea pe 15 mai? Ce măsuri am putea lua pentru a evita reîntoarcerea la restricțiile de azi

Mâine vom ajunge la 3 milioane de infectări cu SARS-CoV-2 la nivel global. America va ajunge la 1 milion de îmbolnăviri cu noul coronavirus. Prin măsurile luate, România s-a descurcat mai mult decât onorabil până acum. Totul s-ar putea schimba dacă „marea revenire” din 15 mai, dacă se va produce, nu va fi gestionată cu mare grijă, adică începând să ne pregătim de azi.

Ce ar trebui să facem? Iată ce apreciem că reprezintă măsuri obligatorii, pentru a evita reîntoarcerea la starea de urgență și închiderea, din nou, a nenumărate afaceri.

Timpul trece mai încet lângă centrul Pământului. Cum e posibil, când efectele gravitației sunt nule?

Pe măsură ce te apropii de centrul Pământului, efectele gravitației asupra unui corp sunt din ce în ce mai mici (forța gravitațională, calculată după formula lui Newton, scade). Ajuns în centrul Pământului, se atinge starea de imponderabilitate, căci efectele gravitației exercitate de materia din jur, egal distribuită, se anulează reciproc.

Relativitatea generală, teoria gravitației creată de Albert Einstein, printre multe predicții uluitoare, prezice și că un câmp gravitațional va încetini trecerea timpului. Cu cât mai puternic câmpul gravitațional, cu atât mai lentă trecerea timpului.

Poți să „partajezi” sau să „șeruiești” articole ori linkuri? Ce înseamnă „a partaja”? Dar „a șerui”?

De când presa pune accent pe cantitate (adică producerea de multe articole, cu titluri-momeală, care să asigure un număr mare de accesări), limba română utilizată este, de multe ori, de o calitate foarte slabă.

Asta ne dă posibilitatea să adăugăm destul de des noi articole în secțiunea dedicată „dificultăților limbii române”.

• dificultati-limba-romana

Un foton nu are masă. Cum poate avea impuls?

Așadar avem de-a face cu un aparent paradox. Spunem că fotonul nu are masă. De aceea se poate deplasa cu viteza maximă în univers. Dar dacă nu are niciun fel de masă, cum poate avea impuls?

Ce este impulsul? Impulsul unui corp este o mărime fizică definită ca fiind produsul dintre masă (m) și viteză (v). p = mv

Restricția calorică intermitentă: o dietă (mod de viață) ce face mai mult decât să reducă greutatea

În vremuri ca acestea, de criză sanitară, în care ne petrecem timpul mai mult în casă și la birou, probabil că o parte dintre noi am „reușit” să adăugăm ceva kilograme. Am căutat o metodă de slăbire, bazată pe știință, în interes propriu în primul rând, care rezolve problema.

Am pus câteva condiții inițiale:
• am vrut o dietă pe timpul căreia să nu mă simt tot timpul înfometat (nu poate dura mult...).
• am vrut ca această dietă să poată fi asumată pe termen nelimitat, să devină un mod de viață (iar fără punctul 1 este imposibil, căci nu poți trăi înfometat tot timpul).

„Narativ” și „narativă” - intrări fără sens în limba română vorbită

De ceva vreme a mai intrat un „termen-stafie” în limba română vorbită: „narativ”, cu varianta sa „narativă”.

Ce vrea să însemne acest nou cuvânt? Este o intrare pe „filiera engleză”, de care am tot vorbit în ultimele săptămâni.

„Narrative” în limba engleză înseamnă „istorisire”, „poveste”, „narațiune”.

• dificultati-limba-romana

Între „vidul atomului” și „vidul universului”, trecând prin „universul observabil”

Acum două zile Cristian Tudor Popescu a publicat un articol intitulat „Dumnezeu există” pe site-ul republica.ro. Un articol care încearcă să arate, credem, printre altele, insignifianța omului în raport cu natura. Un articol bine scris, percutant, în stilul bine-cunoscut al gazetarului.

În articol acesta vorbește despre concepte complexe, precum „universul observabil”, „materia întunecată și energia întunecată” și vidul din interiorul atomului. Am fost curioși: cât de bine a surprins gazetarul, din punct de vedere științific, aceste concepte? Păi să vedem...

Despre efectul antimicrobian al argintului, plus altele pe care le-am citit / văzut azi

• „Tot interesul pentru boală și moarte este doar o altă expresie a interesului pentru viață” - Thomas Mann, Muntele Vrăjit

Cum au apărut atomii? Originea elementelor din tabelul periodic

Aţi auzit probabil expresia „suntem făcuţi din praf de stele", însemnând că parte din atomii care ne constituie organismul, atomii mai grei,  au fost creaţi cu certitudine în procese ce au avut loc în stele. Atomii au diverse origini, iar acest articol arată şi explică originea atomilor din tabelul periodic al elementelor. După cum puteţi vedea din imagine, mulţi atomi au origini multiple, sunt generaţi în procese diferite.

De ce spațiul nu poate fi discret, ci continuu

Poate avea spațiul un element constituent fundamental, un fel de „atom spațial”?

Într-un univers „guvernat” de teoria relativității, spațiul nu poate fi discret. Adică nu poate exista o unitate fundamentală a spațiului, cu cea mai mică dimensiune posibilă. Și totul pleacă de la constanța vitezei luminii în toate sistemele de referință - ideea lui Einstein care a revoluționat fizica.

Faptul că viteza luminii este constantă în orice sistem de referință are, printre altele, următoarea consecință: spațiul și timpul trebuie să se „adapteze”, însemnând că, în fapt, corpurile aflate în mișcare se scurtează, iar timpul se dilată (pentru un observator).