În prima parte a seriei „Bine aţi venit în Univers!” autorul prezintă, în cadrul unei scurte introduceri, motivele care l-au determinat să realizeze aceste clipuri de popularizare a astronomiei. Unul dintre ele a fost reprezentat de aniversarea a 400 de ani de la primele observaţii pe care Galileo Galilei le-a făcut cu ajutorul telescopului construit chiar de el, aniversare marcată la nivel planetar prin declararea anului 2009 ca An Internaţional al Astronomiei.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Cosmos
Cursa pentru localizarea unei planete din afara sistemului nostru solar capabile să găzduiască forme de viaţă a fost intens mediatizată în ultimii ani. Totuşi, vestea cea mare parcă a venit mai devreme decât ne-am fi aşteptat. Citiţi în continuare istoria descoperirii noului Pământ.
- Detalii
- de: Mădălin Filip
- Cosmos
Călin Popovici s-a remarcat între oamenii de ştiinţă din generaţia sa, fiind caracterizat prin pasiunea pentru astronomie şi prin rezultatele cercetărilor sale. El este cel care a predat pentru prima dată astrofizica generală şi fizica solară la Universitatea din Bucureşti.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Cosmos
Ştiaţi că în centrul galaxiei noastre există o gaură neagră gigant? Dar că în Calea Lactee sunt nu una, ci milioane de găuri negre? Continuăm trecerea în revistă a istoriei Universului. Vorbim despre naşterea generaţiei a doua de stele, a galaxiilor şi clusterelor de galaxii, dar şi despre formarea sistemului solar (video inclus).
- Detalii
- de: T. Ov.
- Cosmos
Big Bang (concepţie artist)
În cadrul unei serii de 7 articole vă prezentăm istoria Universului, de la explozia primordială numită Big Bang, până la apariţia şi răspândirea pe Terra a lui homo sapiens. În primul episod aflaţi despre ce s-a întâmplat imediat după naşterea Universului, despre apariţia particulelor fundamentale, fenomenul inflaţiei etc. (video inclus).
- Detalii
- de: T. Ov.
- Cosmos
Ştiaţi că noi, pământenii, putem observa şi studia doar o parte a universului? Urmăriţi şi a doua parte a prezentării video a celui mai de succes model cosmologic existent în prezent (ΛCDM) pentru a înţelege de ce majoritatea evenimentelor care au loc în Univers ne sunt complet inaccesibile.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Cosmos
Universul observabil
Credit: wikimedia.org
Este posibil oare ca galaxiile îndepărtate să se distanţeze de noi mai repede decât lumina? Şi, dacă da, ne-ar fi totuşi posibil să le observăm? În mod surprinzător răspunsul este în ambele cazuri un "DA" răsunător. Cum de este cu putinţă aşa ceva? Citiţi acest articolul pentru a înţelege cum funcţionează universul (video inclus).
- Detalii
- de: T. Ov.
- Cosmos
Continuăm seria prezentărilor video cu planetele Terra şi Neptun, dar şi cu planeta pitică Pluto. În videoclipuri, pe lângă grafica superbă ce reproduce planetele, veţi afla care sunt dimensiunile corpurilor cereşti aflate în discuţie, care sunt sateliţii acestora, precum şi alte caracteristici (video inclus).
- Detalii
- de: T. Ov.
- Cosmos
Saturn este a doua planetă ca mărime a sistemului nostru solar. Doar Jupiter este mai mare. Asemenea tuturor giganţilor gazoşi, Saturn are şi un sistem de inele. Iar inelele lui Saturn sunt extrem de spectaculoase! Uranus este un gigant planetar îngheţat - a treia planetă ca mărime a sistemului solar. Mai multe în acest articol (video inclus).
- Detalii
- de: T. Ov.
- Cosmos
Ce înseamnă mare şi mic? Depinde la ce ne raportăm. Luna este un corp ceresc mare pentru un observator uman, dar mic în comparaţie cu altele. Pământul ni se pare mare, dar în comparaţie cu planeta Jupiter este o pietricică în spaţiu. Soarele, care în comparaţie cu Jupiter este un gigant, în comparaţie cu alte stele este şi el doar un pitic.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Cosmos
Acum câteva zile v-am prezentat planetele Mercur şi Venus, corpurile cereşti din sistemului nostru solar situate cel mai aproape de Soare. Continuăm seria de articole dedicate sistemului solar cu Marte şi Jupiter, planetele cu numărul 4 şi 5 de la Soare. Între cele două planete se află centura de asteroizi (video inclus).
- Detalii
- de: T. Ov.
- Cosmos
Planeta Venus. Imagine obținută de naveta spațială Mariner 10 în 1974. Credit: NASA
Mercur şi Venus sunt cele mai apropiate două planete de Soare din sistemul nostru solar. Mercur este cea mai mică planetă a sistemului solar, iar Venus se roteşte în sens invers în jurul axei proprii, prin comparaţie cu restul planetelor. Vreţi să ştiţi mai multe? Detalii în articolul de faţă (materiale video incluse).
- Detalii
- de: T. Ov.
- Cosmos
Soarele s-a născut cu 4,6 miliarde de ani în urmă, la mai mult de 9 miliarde de ani după Big Bang. Sursa principală a vieţii pe Pământ, Soarele se va epuiza în alte câteva miliarde ani, iar Pământul, implacabil, dacă nu va fi până atunci distrus de om, îşi va termina misiunea în Univers. Citiţi articolul pentru detalii privind ciclul de viaţă al Soarelui.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Cosmos
Calea Lactee este galaxia din care face parte sistemul nostru solar. Este a doua ca mărime dintr-un grup de galaxii numit Grupul Local, după galaxia Andromeda. Discul galaxiei noastre are un diametru de aproximativ 100000 de ani-lumină şi în jur de 12.000 de ani-lumină grosime. Citiţi mai multe în continuare...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cosmos
Ştim că anul are 365 de zile, că la fiecare 4 ani avem un an bisect, de 366 de zile sau că durata unui an este legată de mişcarea de revoluţie a Pământului în jurul Soarelui. Aflaţi cum sunt folosite mişcarea stelelor şi a Soarelui pentru a determina durata anului terestru.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Cosmos
