Turnul DiavoluluiŞtiaţi că muntele Rushmore, unde sunt sculptate în granit statuile a 4 preşedinţi  americani, ori Turnul Diavolului (foto stânga) s-au format în interiorul planetei? Dar că pe Terra există 3 tipuri majore de roci? Detalii, în acest articol (video inclus)...

 

 

 

ROCILE MAGMATICE (VULCANICE ŞI PLUTONICE)

Scoarţa terestră şi-a început existenţa sub formă lichidă, ca rocă topită. Văzut din spaţiu, Pământul primitiv oferea o privelişte foarte spectaculoasă. Era o minge de foc. Atunci când stratul exterior foarte strălucitor a început să se solidifice, ciclul geologic de formare a rocilor a început. Vorbim de un ciclu care continuă şi în prezent, 4 miliarde de ani mai târziu. La început, toate rocile existente pe Terra erau de origine magmatică. Vulcanii reprezintă sursa celui mai spectaculos proces care dă naştere chiar şi în prezent unor noi roci magmatice. Vulcanii transportă rocile la suprafaţa scoarţei terestre, fie în aer ori sub apă, sub formă de magmă - forma topită a rocilor. Uneori magma nu reuşeşte să îşi croiască drum până la suprafaţă. Geologii numesc aceste mase de rocă topită care se răcesc în adâncurile Pământului roci plutonice (intruzive), pentru a le deosebi de mai uşor observabilele în natură scurgeri externe de magmă care dau naştere rocilor vulcanice (extruzive).


 


Deoarece iau naştere la mari adâncimi, poate dura chiar milioane de ani până când materialul de deasupra lor este îndepărtat prin eroziune ori alte procese naturale. Dar după suficient timp, rocile intruzive pot ajunge la suprafaţă, dând naştere unor formaţiuni spectaculoase, asemenea Muntelui Rushmore din Dakota de Sud (SUA) ori lui Stone Mountain de lângă oraşul Atlanta, statul american Georgia sau a celor mai înalte vârfuri ale Munţilor Stâncoşi din zona statului american Colorado. Turnul Diavolului (Devil's Tower) din nord-vestul statului Wyoming reprezintă un exemplu clasic de vulcan a cărui erupţie nu a reuşit până la capăt. Magma sa a pătruns câteva sute de metri prin gresiile de deasupra sa, iar apoi s-a răcit fără a ajunge însă la suprafaţă. Pe măsură ce s-a răcit şi s-a contractat, au apărut fisuri verticale foarte lungi. Iar acum, la milioane de ani după acele evenimente, gresiile s-au descompus şi au dispărut, lăsând în urma lor un peisaj foarte spectaculos cunoscut tuturor celor care au văzut celebrul film al lui Steven Spielberg, laureat cu un premiu Oscar şi intitulat "Întâlnire de gradul 3".

 

Întâlnire de gradul 3
Devil's Tower - scenă din filmul "Întâlnire de gradul 3"



ROCILE SEDIMENTARE

Pe parcurs ce rocile magmatice sunt expuse efectelor trecerii timpului, erodându-se sub acţiunea vântului, a ploilor, dar şi din cauza variaţiilor de temperatură, mici bucăţi din acestea se desprind şi sunt transportate până pe fundul mărilor şi lacurilor ori în albiile râurilor. Cu trecerea timpului, depozite groase de sedimente - strat după strat de fragmente de roci vulcanice - ajung să fie îngropate, consolidate (prin cimentare naturală) şi astfel redevin piatră. Rocile care iau naştere în urma unui asemenea proces poartă numele de roci sedimentare. În timp, nisipul plajelor poate fi îngropat sub sedimente la mari adâncimi. Sub acţiunea presiunii, dar şi a căldurii provenind din interiorul planetei, alături de mineralele depozitate de ape, are loc un proces de cimentare a nisipului, astfel luând naştere rocile pe care le numim gresii (pietre de nisip). Pe măsură ce revine la suprafaţă, gresia suferă din nou degradări şi eroziuni, redevenind nisip, care ajunge să acopere şi alte plaje. Multe din firicelele de nisip de pe plaja ta favorită provin de pe plajele altor mări din trecutul geologic îndepărtat al Pământului !

Organismele vii contribuie şi acestea cu rămăşiţele lor la apariţia rocilor sedimentare. Plantele mor, iar frunzele, ramurile şi trunchiurile acestora se acumulează sub formă de sedimente dând naştere straturilor de cărbune. Microorganismele care populează oceanele planetei mor şi acestea, iar scheletele lor se adaugă sedimentelor - materiale care în cele din urmă vor da naştere rocii sedimentare pe care o numim calcar (piatră de var). Gresia, marna şi calcarul sunt cele mai des întâlnite forme de roci sedimentare.



ROCILE METAMORFICE

Rocile magmatice şi sedimentare sunt în mod constant reciclate sub acţiunea factorilor naturali şi, mai recent la scară geologică, a oamenilor. La suprafaţă suferă procese de eroziune şi dau naştere ulterior unor noi straturi de sedimente. Dar dacă sunt îngropate foarte adânc, pot suferi transformări încă şi mai interesante. Căldura, presiunea şi trecerea timpului pot face ca atomii constituenţi ai rocii să se rearanjeze, dând naştere unor materiale noi, cu o densitate mai mare. Grafitul se transformă în diamant dacă este îngropat la adâncimi mai mari de 160 de kilometri. Rocile care au suferit asemenea  transformări faţă de structura lor chimică internă iniţială poartă numele de roci metamorfice. Aceste roci ne spun poveşti aproape incredibile despre condiţiile existente în adâncurile planetei noastre. Sub presiunea generată de coliziunea plăcilor tectonice, straturile de calcar se transformă în marmură, în timp ce rocile argiloase devin în prima etapă ardezii şi apoi cristale mari de granat, dar şi alte minerale rezistente la presiuni mari. Când aceste materiale ajung la suprafaţă, reîncepe procesul de eroziune şi formare a noilor sedimente şi ciclul geologic poate să debuteze din nou.

 

____________
Notă: articolul de mai sus este adaptarea
textului folosit în film.
Traducerea şi adaptarea: Scientia.ro.
Credit: www.cassiopeiaproject.com

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro