Lumea este foarte caldă. Nu doar că vedem temperaturi record, dar recordurile sunt doborâte cu diferențe record. În septembrie am avut o temperatură medie globală preliminară cu 1,7 °C peste nivelurile preindustriale. Este cu 0,5°C peste recordul anterior.
De ce este lumea atât de atât de fierbinte acum? Iată șase factori care contribuie la temperaturile ridicate globale, dintre care schimbările climatice sunt principalul motiv.
- Detalii
- Scris de: Andrew King
- Categorie: Terra
În imagine, toată apa de Terra, într-o sferă, pe fundalul planetei noastre
Apa, esențială pentru viață, acoperă mai mult de două treimi din suprafața Pământului. Însă originea apei a rămas un mister. În acest articol vom explora cele mai importante ipoteze cu privire la modul în care apa a apărut pe Terra, ordonate în funcție de probabilitatea lor, conform cercetărilor actuale.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Terra
Modelul ΛCDM conține trei componente fundamentale: întâi, constanta cosmologică Λ asociată cu energia întunecată, în al doilea rând materia întunecată (CDM, Cold Dark Matter), iar în al treilea rând materia obișnuită. Acest model este denumit modelul cosmologic Big Bang.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Cosmos
Universul este enorm și se extinde în mod accelerat. Dar dacă spațiul devine mai mare, înseamnă că acesta este generat din sine însuși în mod continuu. Cum este posibil așa ceva? Se extinde spațiul chiar și în interiorul galaxiilor? [video]
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Cosmos
Fotonii se „lungesc” pe măsură ce universul se extinde
După faimosul experiment Michelson-Morley din 1887, care a discreditat ideea de „eter”, ca mediu necesar pentru a explica propagarea undelor de lumină și după inventarea teoriei relativității de către Albert Einstein - ne-am trezit într-un univers în care spațiul nu mai este fix, ci „elastic”, iar timpul nu este imuabil, ci relativ, influențat de locul din univers.
Dar există totuși un sistem de referință fundamental care poate fi observat și la care te poți raporta oriunde ai fi în univers: radiația cosmică de fond.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Cosmos
Cometa LoverBoy (fotografiată de pe Stația Spațială Internațională)
Unul dintre cele mai contraintuitive aspecte, dat fiind că intră în contradicție cu experiențele noastre cotidiene, este următorul: viteza este relativă în univers. Adică un obiect are o viteză anume doar în raport cu un alt obiect. Este imposibil de spus altfel dacă un obiect are viteză sau se află în repaus. Particulele fără masă, precum fotonii, au alt regim.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Cosmos
Hartă a materiei întunecate din universul local. Punctele negre reprezintă galaxii. În galben, filamente de materie întunecate care acționează ca punți ascunse între galaxii. X-ul indică galaxia noastră, Calea Lactee, iar săgețile indică dinamica universului local generată de gravitație.
Credit: Hong et. al., Astrophysical Journal
Deși credem că știm atât de multe despre univers, printre altele știm și că nu știm mai nimic despre 95% despre ceea ce alcătuiește universul: materia întunecată și energia întunecată. În videoclipul de mai jos puteți urmări o scurtă introducere în istoria materiei întunecate, de la creare, la descoperirea acesteia și rolul acesteia în univers.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Cosmos
Materie „căzând” într-o gaură neagră (reprezentare grafică)
Cea mai mare parte a ceea ce compune universul constituie un mister pentru noi, căci materia „normală” reprezintă doar 5% din ceea ce există. Materia întunecată, în schimb, ar reprezenta 27% din compoziția universului, deci de 5 ori mai mult. Cum materia întunecată este mult mai prezentă decât cea normală, am putea avea și găuri negre formate exclusiv din acest tip de materie?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Cosmos
Teoria cosmologică dominantă este cea bazată pe modelul Big Bang. Universul a apărut acum 13,8 miliarde de ani în condiții neelucidate, iar de atunci, credem, se află în expansiune accelerată. Dar cum știm acest lucru și cât de solide sunt dovezile de care dispunem? În plus, luând în calcul ce știm și ce nu știm, putem vorbi de o criză în cosmologie?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Cosmos
Stele din Calea Lactee.
Imaginea este obținută din juxtapunerea mai multor imagini obținute de Telescopul Spațial Hubble în infraroșu și lumină vizibilă
Universul are vârsta de 13,8 miliarde ani ani, iar procesul de formare a stelelor și-a atins maximul acum 11-12 miliarde de ani. Circa 95 % din capacitatea universului de a produce noi stele este epuizată, iar viitorul va fi definit de un număr de stele noi din ce în ce mai mic, marcat de mici evoluții crescătoare generate, de exemplu, de uniri de galaxii. Cum se explică așa ceva?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Cosmos
Ce e cu „briza mării”? Da, e la mare, vorbim adesea despre ea, dar de ce se formează? Nu avem acest flux al maselor de aer și-n Capitală. V-ați întrebat asta vreodată? Probabil că nu. A venit timpul 😀
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Terra
Reprezentare gaură neagră
Credit: Nasa JPL Caltech
Găurile negre sunt, în fapt, pretutindeni în univers, dar sunt și în centrul celor mai multe galaxii. Cum au ajuns acolo?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Univers
Universul observabil este ce putem „vedea” din univers, pornind de la două aspecte: a) lumina călătorește cu apx. 300.000 km/s și b) universul are vârsta de 13,8 miliarde ani.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Univers
Relația „complicată” dintre Terra și Lună face ca satelitul nostru natural să se depărteze încet încet de Pământ. Dar modul în care evoluează sistemul solar nu va permite speciei umane, chiar dacă va supraviețui miliarde de ani, să surprindă modelul decuplării Lunii de planeta noastră...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Univers
Când o gigantă roșie orbitează un obiect cosmic foarte dens, ca o pitică albă, poate avea loc un transfer de masă de la prima la a doua
credit: M. Weiss, CXC, NASA
Dacă o stea pierde suficientă masă către o stea-companion, ajunge să nu mai poată susține procese de fuziune nucleară, steaua putând ajunge o pitică maro sau o planetă joviană. Pentru asta, este necesar să fie îndeplinite anumite condiții. Dar descoperiri recente ne arată că asta se întâmplă, în fapt, în univers.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Cosmos
