Restricția calorică intermitentă (eng. intermittent fasting) a trecut rapid de la strategie populară de slăbit la subiect major de cercetare medicală. Printre cei care au contribuit decisiv la această schimbare se numără Courtney Peterson, cercetătoare care, în 2018, a publicat un studiu de referință pe bărbați prediabetici, demonstrând că restricționarea intervalului de alimentație la primele ore ale zilei poate îmbunătăți spectaculos controlul glicemiei.
În prezent Peterson coordonează la Harvard unele dintre cele mai ample studii clinice despre restricția calorică intermitentă și efectele sale asupra greutății, tensiunii, îmbătrânirii și chiar tratamentului cancerului.
Ce beneficii concrete aduce restricția calorică intermitentă?
Restricția calorică intermitentă scade aportul caloric în medie cu 250 kcal/zi (aprox. 0,5 kg/săptămână), reduce hormonii foamei (grelina), stabilizează glicemia și diminuează foamea care apare seara. De asemenea, reduce semnificativ tensiunea arterială, stresul oxidativ și unii biomarkeri ai îmbătrânirii, posibil prin îmbunătățirea ritmurilor circadiene.
Există riscuri sau persoane pentru care nu este recomandată?
Poate crește setea și excreția de sodiu, ceea ce este util pentru tensiune, dar necesită prudență la diabeticii care iau medicație. Nu este indicată copiilor, gravidelor sau persoanelor cu tulburări alimentare.
Pierderea masei musculare apare doar în perioade de restricție alimentară de mai multe zile, nu în cele zilnice de 16 ore.
Cum îl pot aplica cei care au program dificil sau viață socială activă?
Ideal este un interval de alimentație în prima parte a zilei, cu cină înainte de 18:00. Dacă nu este posibil, regula pragmatică este: mese mai mari dimineața, mai mici seara. Alternativ, se poate sări peste micul dejun. Nu e nevoie de perfecțiune: 8 ore sau mai puțin de alimentare, măcar 5 zile din 7, sunt suficiente pentru rezultate.
Ce urmează?
Se studiază dacă reglarea ritmurilor circadiene poate îmbunătăți glicemia, greutatea și starea psihică, dacă restricția alimentară crește eficiența chimioterapiei și radioterapiei, precum și cum anume alimentele – fructe, leguminoase, probiotice – pot acționa ca medicamente în diabet, hipertensiune sau demențe vasculare.
Sursa: Harvard.edu
