Cum se formează celula tumorală
În ultimele decenii, cazurile de cancer apărute la persoane sub 50 de ani s-au înmulțit semnificativ. Datele Institutului Național al Cancerului din SUA arată că, între 2010 și 2019, incidența a 14 tipuri de cancer, între care cele de sân, colorectal, rinichi, pancreas, stomac, testicular și uterin, a crescut constant. Fenomenul se observă la scară globală, nu doar în Statele Unite.
Deși aceste cancere timpurii rămân rare, creșterea lor este semnificativă. În 2019, doar pentru cancerul de sân, au existat aproximativ 4.800 de cazuri suplimentare față de cât s-ar fi așteptat dacă rata din 2010 ar fi rămas constantă.
O parte din creștere se explică printr-un diagnostic timpuriu și metode de depistare mai bune, dar cercetătorii susțin că există și cauze mai profunde, legate de schimbări ale mediului și ale stilului de viață.
Ipoteza generațiilor expuse
Analizele indică faptul că persoanele născute în jurul anilor '50 au început să manifeste cancere timpurii în anii '90, iar riscul a crescut progresiv la generațiile ulterioare. Cei născuți în anii '90 au un risc de două până la trei ori mai mare de a dezvolta anumite forme de cancer decât cei născuți în 1955.
Această tendință sugerează o influență cumulată a factorilor de mediu și comportamentali introduși odată cu industrializarea și schimbările socio-economice de după cel de-al Doilea Război Mondial:
- activitatea fizică scăzută
- consumul tot mai mare de alimente ultra-procesate
- expunerea la plastice și substanțe chimice persistente
- tulburările de somn.
> Citește și:
• Despre ororile alimentelor ultra-procesate
• Cât de important este exercițiul fizic pentru sănătate?
• Corporațiile și substanțele chimice eterne
• Efectele insomniei asupra sănătății mintale
Obezitatea, alimentația și alcoolul – factori majori
Legătura dintre obezitate și anumite cancere este documentată solid. O analiză a 15 milioane de cazuri din SUA a arătat că incidența a șase tipuri de cancere asociate obezității a crescut semnificativ la adulții tineri între 1995 și 2014. Mecanismele implicate includ dereglarea metabolică, rezistența la insulină, inflamația cronică și modificările microbiomului intestinal.
Consumul de alcool contribuie prin deteriorarea ADN-ului și creșterea nivelului de estrogen, favorizând cancerele hormonale, în special cel de sân. În paralel, s-a constatat o creștere a consumului intens de alcool în rândul femeilor.
Dieta occidentală, bogată în carne roșie și procesată, băuturi cu zahăr și alimente ultra-procesate, dar săracă în fructe și legume, este asociată în numeroase studii cu cancerul colorectal cu debut precoce. Nu este clar însă dacă întregul tipar alimentar sau o anumită componentă a acestuia este responsabilă de efect.
Schimbările reproductive și riscul de cancer mamar
Femeile sunt afectate disproporționat de creșterea cazurilor de cancer timpuriu, în mare parte din cauza cancerului de sân. Două tendințe demografice majore contribuie: apariția mai timpurie a menstruației (în jurul vârstei de 11–12 ani) și întârzierea primei sarcini (media actuală fiind de 27,5 ani).
Aceste schimbări prelungesc perioada în care țesutul mamar trece prin cicluri hormonale intense, favorizând apariția mutațiilor.
În plus, sarcina și alăptarea au efecte protectoare, stimulând activitatea imună și reducând numărul de celule mutante.
O perioadă mai lungă între prima menstruație și prima sarcină înseamnă o expunere mai mare la factori de risc și un interval extins în care deteriorările ADN se pot acumula.
Rolul modificărilor genetice și microbiene
Cercetările recente sugerează că unele expuneri precoce pot altera genomul sau expresia genelor, accelerând procesul de transformare malignă.
În cazul intestinelor, celulele tinere pot reacționa la inflamație printr-o reîntoarcere la o stare mai puțin matură, ceea ce le face mai vulnerabile la mutații și creștere necontrolată.
S-a descoperit, de asemenea, o asociere între prezența colibactinei — o toxină produsă de anumite tulpini de E. coli — și cancerele colorectale cu debut precoce. Infecția pare să apară în primii ani de viață, când microbiomul și sistemul imunitar sunt încă imature. Genele asociate colibactinei au fost identificate în 30–40% dintre mostrele fecale ale copiilor din țările industrializate, dar aproape deloc în cele din zonele neindustrializate, ceea ce sugerează o legătură cu alimentația și expunerea la antibiotice.
Un nou model al dezvoltării cancerului
Aceste descoperiri susțin ideea că mutațiile genetice nu sunt suficiente pentru a declanșa cancerul. Majoritatea oamenilor sănătoși au mutații potențial oncogene, dar este nevoie de un context metabolic, inflamator și imunologic specific pentru ca ele să se manifeste.
Interacțiunea dintre factori genetici, microbiom și mediul înconjurător redefinește modul în care medicina privește oncogeneza.
Totodată, această perspectivă deschide o fereastră amplă de prevenție: aproximativ 40% dintre cancere pot fi evitate prin modificări ale stilului de viață — menținerea unei greutăți sănătoase, reducerea consumului de alcool și evitarea fumatului.
Concluzii
Creșterea cancerelor la vârste tinere reflectă o combinație complexă între moștenirea genetică, expunerile timpurii și transformările sociale din ultimele decenii.
În lipsa unei cauze unice, cercetarea se concentrează pe identificarea interacțiunilor dintre alimentație, microbiom, hormoni și mediu.
Deși fenomenul este îngrijorător, el oferă și o perspectivă pozitivă: prevenția rămâne posibilă, iar intervențiile la nivel de stil de viață pot reduce substanțial riscul pe termen lung.
Sursa: NYTimes
