Cercetătorii se inspiră din organismele vii pentru a obține molecule noi destinate produselor pentru păr. Lignina din arbori (sus stânga) poate ajuta la netezirea părului deteriorat; bacteria E. coli modificată genetic (sus dreapta) produce proteine bazate pe mătase și pe proteine din piele, care pot face părul mai rezistent și mai elastic. Un material obținut din chitină, prezentă în pereții celulari ai ciupercilor precum Aspergillus niger (jos dreapta), ar putea ajuta, de asemenea, la condiționarea părului. Alte ciuperci, din genul Candida (jos stânga), produc molecule numite soforolipide, care înlocuiesc sulfații în unele șampoane. Credit: Claudio Biesele / Unsplash; Thomas Simonet / Flickr; Alexander Klepnev / Wikimedia Commons; Djspring / Wikimedia Commons.
Presiunea de a renunța la produsele pe bază de petrol — împreună cu percepția că „natural” este mai blând — îi determină pe cercetători să testeze noi ingrediente, de la extracte din lemn și ciuperci până la proteine proiectate în laborator.
Mika Sipponen, chimist la Universitatea din Stockholm, a mers la înot într-un lac tulbure. După aceea, a observat că părul îi era neted — chiar și fără a aplica vreun produs de îngrijire. Apa maronie era bogată în materie vegetală. Așa că Sipponen s-a întrebat dacă unul dintre compușii organici — lignina, care se găsește în lemn — ar putea avea efect de balsam asupra părului.
Apoi echipa sa a creat un amestec de lignină combinată cu ulei de cocos și a funcționat. Experimentele au arătat că acesta netezește suprafața firelorde păr și reduce forța necesară pentru a trece un pieptene prin păr.
De ce „bătrâneţea” nu apare niciodată ca diagnostic real la autopsie? Studiile de autopsie pun sub semnul întrebării felul în care înţelegem îmbătrânirea. Deşi este frecvent invocată în limbajul curent, „bătrâneţea” nu apare aproape niciodată ca o cauză reală de deces atunci când cauza morţii este analizată riguros. Datele din studii de autopsie arată că decesul survine aproape întotdeauna în urma unor boli sau insuficienţe de organ clar identificabile, chiar şi la vârste foarte înaintate la persoane considerate anterior sănătoase, o constatare care pune sub semnul întrebării modul în care este înţeles şi studiat procesul de îmbătrânire, informează 360medical.ro.
Tulburarea de spectru autist (TSA) este raportată tot mai frecvent la nivel mondial, iar cauzele sale sunt încă insuficient clarificate, fiind puse în legătură cu o combinaţie de factori genetici, de mediu şi biologici.Un nou studiu propune acum un cadru unitar care încearcă să lege aceste elemente şi să arate cum anumite interacţiuni timpurii pot influenţa dezvoltarea creierului.
Studiul, publicat marţi online, şi care va apărea în numărul din ianuarie al revistei Mitochondrion, descrie un model de semnalizare metabolică „în lanţ”, care reinterpretează tulburarea de spectru autist ca pe o tulburare tratabilă de comunicare celulară şi metabolism energetic, informează pe 360medical.ro.
România este pe ultimul loc în UE în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate. Sursa foto – Eurostat
Noul Raport State of Health in the EU ne arată un sistem subfinanțat, dar și o fereastră de oportunitate pentru investiții în prevenție și servicii comunitare.
România rămâne printre statele membre ale Uniunii Europene cu cele mai slabe rezultate în materie de sănătate, arată raportul State of Health in the EU – Romania Country Health Profile 2025, publicat de Comisia Europeană, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate.
Cheltuielile pentru sănătate sunt cele mai mici din UE, speranța de viață este cu peste cinci ani sub media europeană, iar mortalitatea evitabilă se menține la niveluri ridicate, indicând limitele unui sistem care continuă să intervină târziu și fragmentat.
Un nou raport al Organizației Mondiale a Sănătății (2024–2025) analizează nivelul de pregătire al statelor din Regiunea Europeană pentru integrarea inteligenței artificiale în sănătate, într-un context de transformare tehnologică accelerată. Deși AI promite îmbunătățirea îngrijirii pacienților și reducerea presiunii asupra sistemelor de sănătate, OMS atrage atenția asupra riscurilor legate de etică, guvernanță și responsabilitate, în absența unor cadre clare de implementare.
Gripa aviară H5N1a infectat tot mai mulți oameni la nivel global în ultimii ani, dar săptămâna aceasta a adus ceva nou: primul caz uman confirmat de infecție cu un virus de gripă aviară H5N5. Ce este acest virus și cât de îngrijorați ar trebui să fim?
Ce s-a întâmplat?
La începutul lui noiembrie, un locuitor din comitatul Grays Harbor, aflat pe coasta Pacificului în sud-vestul statului Washington, la circa 160 de kilometri de Seattle, s-a îmbolnăvit grav, prezentând simptome asemănătoare gripei, inclusiv febră mare, dificultăți respiratorii și confuzie.
Persoana a fost internată, iar pe 14 noiembrie autoritățile au confirmat, prin teste, infecția cu un virus de gripă aviară H5N5. Pacientul, o persoană în vârstă cu afecțiuni preexistente, a fost tratat în spital, dar din păcate a murit pe 21 noiembrie.
Acesta a fost primul caz uman raportat de infecție cu un virus gripal H5N5.
O echipa internațională formată din 43 de experți a analizat 104 studii: 92 dintre ele au găsit o asociere clară între consumul crescut de alimente ultraprocesate și riscul mai mare de obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare, depresie și mortalitate din toate cauzele.
Cea mai amplă analiză științifică efectuată până acum privind efectele alimentelor ultraprocesate (AUP) ajunge la o concluzie alarmantă: aceste produse afectează fiecare mare sistem al organismului uman și reprezintă o amenințare serioasă la adresa sănătății publice.
Publicată în „The Lancet” sub forma unei serii de trei studii, analiza descrie un fenomen global în plină expansiune, determinat de companii puternice și de politici insuficiente.
Adulții cu boli cardiace care au suferit deja un infarct miocardic şi cărora li s-a prescris vitamina D în doze personalizate pentru a atinge niveluri considerate optime pentru sănătatea inimii (>40-80 ng/ml) au prezentat un risc redus cu mai mult de jumătate (52%) de a dezvolta un nou infarct miocardic, comparativ cu cei care nu au beneficiat de optimizarea nivelurilor de vitamina D. Acestea sunt concluziile unui nou studiu prezentat în cadrul sesiunilor ştiinţifice ale American Heart Association (AHA) de anul acesta.
Criza sănătăţii mintale la tineri se adânceşte în Europa, tot mai mulţi copii şi adolescenţi europeni confruntându-se cu tulburări mintale.Un nou raport internaţional atrage atenţia asupra unei crize în creştere şi asupra lipsei de servicii adecvate de sprijin.
Problemele de sănătate mintală în rândul copiilor şi adolescenţilor capătă amploare în Europa, pe fondul unor schimbări sociale rapide şi al presiunilor tot mai mari resimţite de tineri. Un raport publicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) arată că tulburările de sănătate mintală afectează un număr tot mai mare de tineri europeni, informează 360medical.ro.
Există în social-media un subiect care suscită de mult timp interesul utilizatorilor, diverse comentarii susţinând persistent că vopseaua de păr cauzează cancer, în special cancer de vezică urinară sau chiar tumori cerebrale.
Această temere a apărut acum câteva decenii şi a stârnit îngrijorare printre persoanele care îşi vopsesc regulat părul. Cât adevăr există, însă, în spatele acestei afirmaţii?
Noi rezultate dintr-un studiu pilot, prezentate în cadrul conferinței American Association of Pediatrics de anul acesta, arată că implicarea medicilor dentiști în campaniile de vaccinare anti-HPV la copii poate fi o strategie de succes. Iniţiativa a asociat creșterea de 4 ori a ratei de vaccinare anti-HPV la copiii cu vârste între 9 şi 17 ani. În urma rezultatelor pozitive ale proiectului pilot a fost dezvoltat un toolkit care să ajute medicii dentiști să promoveze vaccinul HPV în practica lor de rutină.
În imagine, un embrion în stadiul de blastocist, în care se poate observa masa celulară internă. Aceste celule sunt, de obicei, izolate pentru cultivarea celulelor stem embrionare. Dr. Azelle Hawdon, Zenker Lab, Australian Regenerative Medicine Institute
Majoritatea oamenilor au auzit de celulele stem. Ele sunt adesea descrise ca „miraculoase” – celule care pot deveni orice alt tip de celulă din corpul nostru, promițând tratamente medicale revoluționare. Totuși, nu toate celulele stem sunt la fel și nu toate pot deveni tratamente în aceeași măsură.
Pentru a înțelege ce fac de fapt celulele stem – și ce nu pot face – trebuie să le cunoaștem tipurile. Fiecare vine cu propriile sale puncte forte, limitări și provocări.
Redacţia 360medical.ro a lansat o serie de articole dedicate verificării celor mai răspândite mituri din sănătate, într-un format scurt, documentat şi echilibrat. Fiecare episod porneşte de la o afirmaţie populară în presă sau pe reţelele sociale şi o supune unei analize bazate pe surse oficiale – OMS, CDC, EFSA, FDA, NHS –, ghiduri clinice şi cercetări recente. Obiectivul este clarificarea faptelor şi separarea lor de interpretări, exagerări sau concluzii premature.
Textele vor aduce context şi explicaţii accesibile, fără ton dramatic, şi vor arăta unde ştiinţa are concluzii ferme şi unde întrebările rămân deschise. Cititorii pot trimite miturile care îi nelămuresc, iar echipa 360medical le va aborda sistematic, cu transparenţă şi respect.
„Microbiomul intestinal” a devenit un termen popular în domeniul sănătății în ultimii ani. Este ușor de înțeles de ce, având în vedere abundența de cercetări care arată cât de importante sunt pentru sănătate trilioanele de microbi care trăiesc în intestinul nostru.
Dar ceea ce mulți oameni poate nu își dau seama este că microbiomul nu conține doar bacterii. El conține și alte tipuri de microbi, inclusiv ciuperci (fungi). Componenta fungică a microbiomului se numește „micobiom”.
Restricția calorică intermitentă (eng. intermittent fasting) a trecut rapid de la strategie populară de slăbit la subiect major de cercetare medicală. Printre cei care au contribuit decisiv la această schimbare se numără Courtney Peterson, cercetătoare care, în 2018, a publicat un studiu de referință pe bărbați prediabetici, demonstrând că restricționarea intervalului de alimentație la primele ore ale zilei poate îmbunătăți spectaculos controlul glicemiei.
În prezent Peterson coordonează la Harvard unele dintre cele mai ample studii clinice despre restricția calorică intermitentă și efectele sale asupra greutății, tensiunii, îmbătrânirii și chiar tratamentului cancerului.
• „Principele” de Nicolò Machiavelli(finalizată: 3☆/5) • „Zorii tuturor lucrurilor. O nouă istorie a omenirii”de D. Graeber și D. Wengrow(finalizată:5☆/5) •„Elefantul din creier” de Kevin Simler și Robin Hanson(fără note:3☆/5) •„Trebuie să-ți schimbi viața” de Peter Sloterdijk(fără note:4☆/5) •„Apeirogon” de Colum McCann(fără note:5☆/5)
