De ce unii oameni trăiesc sănătoşi până la 90, 100 sau chiar 110 ani, în timp ce alţii dezvoltă boli cronice mult mai devreme? Un nou studiu reuneşte cele mai recente dovezi privind factorii care determină longevitatea. În centrul atenţiei: persoanele cu viaţă lungă, ale căror profiluri genetice, epigenetice, metabolice şi imunologice oferă indicii despre cum putem întârzia îmbătrânirea şi preveni bolile asociate acesteia.
Peste 44.000 de specialişti în oncologie s-au reunit la Chicago, la întâlnirea anuală a Societăţii Americane de Oncologie Clinică, pentru a prezenta şi analiza cele mai recente descoperiri în combaterea cancerului. Evenimentul, considerat cel mai mare congres oncologic la nivel mondial, a pus în lumină direcţii revoluţionare în imunoterapie, terapii celulare, diagnostic molecular şi intervenţii comportamentale, deschizând perspective inovatoare în domeniul medicinei personalizate, informează 360medical.ro.
În continuare, rezumatul celor mai importante studii prezentate la ASCO 2025.
Raportul de cercetare „Planet Youth 2024-2025”, rezultatul unui studiu efectuat în perioada noiembrie - decembrie 2024 de Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB), arată că 68% dintre liceenii bucureșteni au consumat alcool cel puțin o dată de-a lungul vieții, 39% au fumat țigări, 45% au fumat țări electronice și 7% au consumat canabis.
Zahărul consumat sub formă de băuturi răcoritoare (sucurile neacidulate și băuturile carbogazoase, inclusiv energizantele) și sucuri naturale este asociat cu un risc mai mare de diabet de tip 2 decât în cazul în care este consumat în alte forme.
Interesul în creştere faţă de impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătăţii este susţinut acum de o descoperire ştiinţifică importantă: markeri biologici din sânge şi urină pot indica cât de mult consumă o persoană astfel de produse, arată un nou studiu. Această inovaţie deschide perspective promiţătoare în evaluarea riscurilor pentru boli cronice şi în personalizarea recomandărilor nutriţionale.
Alimentele ultraprocesate (AUP) sunt asociate cu o serie de probleme de sănătate. Acum ar putea fi mai uşor de detectat cât de mult din aceste alimente consumă o persoană, informează 360medical.ro.
Odată cu creșterea incidenței diabetului zaharat la nivel mondial, comunitatea medicală face pași importanți pentru a înțelege mai bine formele mai puțin cunoscute ale acestei boli complexe. În 2025, Federația Internațională de Diabet (IDF) a recunoscut oficial o formă distinctă de diabet, diabetul asociat malnutriției, acum denumit diabet de tip 5. Această recunoaștere marchează un moment istoric, aducând în prim-plan o afecțiune care a fost mult timp ignorată, în ciuda faptului că afectează milioane de oameni, în special în medii unde accesul la hrană adecvată este limitat.
Stând în cabinetul doctoriței mele, am fost surprins când mi-a spus: „Genetica nu contează cu adevărat în cazul bolilor cronice”, continuând: „Stilul de viață al unei persoane, ce mănâncă și cât de mult face mișcare determină dacă va face sau nu o boală cardiacă”.
Ca cercetător care studiază genetica bolilor, nu sunt complet în dezacord – factorii de stil de viață joacă un rol important în determinarea riscului de îmbolnăvire, dar nu reprezintă întreaga poveste. De când oamenii de știință au cartografiat genomul uman în 2003, cercetătorii au descoperit că genetica joacă, de asemenea, un rol important în riscul de boală al unei persoane.
Infecţiile urechii reprezintă o problemă frecventă şi dureroasă în rândul sugarilor şi copiilor mici. Antibioticele orale sunt adesea prescrise timp de o săptămână pentru a trata această afecţiune, însă aceste medicamente pot provoca efecte secundare care necesită întreruperea tratamentulului, ceea ce poate duce la recurenţa infecţiei şi la dezvoltarea rezistenţei la antibiotice. Pentru a îmbunătăţi tratamentul, o echipă de cercetători a dezvoltat un gel antibiotic care a eliminat complet infecţia la animale în doar 24 de ore, conform 360medical.ro.
O nouă analiză scoate în evidenţă amploarea alarmantă a deceselor premature asociate cu o dietă bogată în alimente ultraprocesate. Studiul, care a utilizat date din opt ţări, arată că decesele premature atribuite consumului de alimente ultraprocesate (AUP) cresc semnificativ în funcţie de ponderea acestora în aportul total de energie al oamenilor.
Noul studiu, publicat luni în American Journal of Preventive Medicine, accentuează necesitatea unei intervenţii urgente la nivel mondial pentru diminuarea consumului de alimente ultraprocesate, sprijinită de reglementări şi politici fiscale care să faciliteze accesul populaţiei la opţiuni alimentare sănătoase şi hrănitoare, informează 360medical.ro.
Bolile cerebrale asociate cu înaintarea în vârstă, precum accidentul vascular cerebral (AVC), demenţa şi depresia la vârstnici, afectează milioane de persoane şi exercită o presiune majoră asupra sistemelor de sănătate. Totuşi, cercetări recente oferă speranţă: specialiştii de la Mass General Brigham au identificat mai mulţi factori de risc care pot fi modificaţi, comuni acestor afecţiuni, sugerând că prevenţia prin schimbări comportamentale este nu doar posibilă, ci şi eficientă.
Bolile creierului legate de vârstă, inclusiv AVC, demenţa şi depresia la vârstnici, pot avea un impact semnificativ asupra calităţii vieţii persoanelor în vârstă. Totuşi, multe dintre aceste afecţiuni pot fi prevenite, informează 360medical.ro.
Un studiu internațional coordonat de Universitatea din California, San Diego, a identificat un posibil factor responsabil pentru creșterea cazurilor de cancer colorectal la tineri: o toxină produsă de bacterii, numită colibactină. Această descoperire ar putea aduce, în sfârșit, claritate asupra unei probleme medicale moderne care a pus pe gânduri cercetătorii din întreaga lume.
Imagine: David Mercado / Reuters
Factorii de risc convenționali pentru boala coronariană pot explica cel puțin 90% din riscul atribuit acestei afecțiuni. Pentru a înțelege mai bine asocierea dintre un stil de viață preindustrial și prevalența scăzută a factorilor de risc pentru boala coronariană, am studiat populația Tsimane, o comunitate din Bolivia care trăiește din vânătoare, cules, pescuit și agricultură, având puțini factori de risc cardiovasculari, dar care prezintă indicatorii unei inflamații de natură infecțioasă ridicate.
În presă au apărut recent diverse articole alarmiste despre o nouă posibilă pandemie, asemănătoare celei generate de virusul SARS-CoV-2, provocată de metapneumorirusul uman.
Dar natura în general ușoară a bolii provocate de metapneumovirusul uman (hMPV), detectarea anticorpilor care reflectă expunerea și imunitatea în populație, combinate cu lipsa unei pandemii cauzate de hMPV, sugerează că nu există motive de alarmă.
La cinci ani de la primele știri despre COVID, rapoarte recente despre un virus respirator obscur din China pot, în mod justificat, să ridice îngrijorări. Autoritățile chineze au emis pentru prima dată avertismente despre metapneumovirusul uman (hMPV) în 2023, dar informațiile din mass-media indică faptul că numărul de cazuri ar putea crește din nou în sezonul de iarnă din China.
Pentru majoritatea oamenilor, hMPV va provoca simptome similare unei răceli sau gripei. În cazuri rare, hMPV poate duce la infecții severe. Totuși, este puțin probabil să provoace următoarea pandemie.
Ce este metapneumovirusul - hMPV?
hMPV a fost descoperit pentru prima dată în 2001 de către oameni de știință din Olanda la un grup de copii la care testele pentru alte virusuri respiratorii cunoscute au fost negative.
Activitatea cercetătorului Michael Meaney a oferit informații esențiale despre modul în care experiențele din primii ani de viață se integrează biologic, afectând rezultatele pe termen lung în materie de sănătate, informează 360medical.ro.
Distinsul cercetător dr. Michael Meaney* de la universitatea canadiană, McGill, discută despre interacțiunile dintre gene și mediu, într-un interviu exclusiv din Genomic Press. Profesor emerit la Universitatea McGill, călătoria științifică a lui Michael Meaney este o dovadă a puterii curiozității în știință. Fascinația sa pentru modul în care mediul ne modelează genele, funcțiile creierului și sănătatea mintală a dus la descoperiri care au schimbat modul în care ne gândim la dezvoltarea umană.
Într-un interviu cuprinzător pentru Genomic Press, renumitul neurolog dr. Michael Meaney dezvăluie descoperiri-cheie despre relația complexă dintre gene și mediu în modelarea sănătății creierului.
Cercetătorul Raz Yirmiya a dezvăluit rolul esențial al inflamației creierului și a celulelor microgliale în depresia indusă de stres, documentând în special modul în care interleukina-1β și dinamica microglială influențează atât simptomele depresive, cât și neurogeneza, informează 360medical.ro.
Profesorul Raz Yirmiya discută rolul sistemului imunitar în sănătatea mintală într-un interviu exclusiv acordat Genomic Press. În calitate de șef al laboratorului de psihoneuroimunologie, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, munca profesorului Yirmiya a schimbat fundamental cunoștințele asupra fundamentelor biologice ale depresiei.
Profesorul Raz Yirmiya se află în fruntea cercetărilor care analizează modul în care sistemul imunitar influențează sănătatea mintală, conducând Laboratorul de Psihoneuroimunologie de la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Descoperirile sale fundamentale au transformat înțelegerea comună asupra rădăcinilor biologice ale depresiei atunci când a devenit primul om de știință care a demonstrat experimental că inflamația declanșează simptomele depresive.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Cumpără un exemplar printat!
Clic pe imagine pt. detalii.