Despre așa-zisa „medicină cuantică” am mai scris aici, comentând un articol publicat pe un site românesc ce pretinde că este unul serios, dar este îmbibat de elucubrații pseudoștiințifice.
Despre anomaliile din medicina românească am scris aici, arătând că viitori doctori români învaţă „regresia în vieţi anterioare şi în viaţa dintre vieţi" la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) Târgu Mureş, la catedra de Psihiatrie.
Pentru ca circul să fie complet, Ministerul Sănătăţii oferă atestate în „acupunctură" şi „homeopatie", domenii ale medicinei alternative (sau pseudomedicinei), nu ale medicinei alopate.
Într-un asemenea mediu, în care nu e clar cine din medicina românească face diferența dintre medicină bazată pe dovezi științifice și pseudomedicină, am descoperit (cu ajutorul unui cititor, care a publicat linkul printr-un comentariu), că medicina cuantică nu este doar la nivel de articole scrise pe diverse site-uri de neofiți, ci este susținută în mod formal de doctori români.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Imagine atom. În centrul imaginii puteți vedea un atom de stronțiu, iluminat de laser bleu-violet.
Credit: David Nadlinger - University of Oxford
Nucleele cu mai mulți neutroni decât protoni au o pătură de neutroni în exterior – cât de subțire este aceasta? Un experiment efectuat la Thomas Jefferson National Accelerator Facility măsoară acest înveliș pentru nucleele de Pb-208. Este extrem de subțire! Studiul are implicații inclusiv în fizica stelelor neutronice.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
În 2015 Horia-Roman Patapievici a publicat o carte intitulată „Partea nevăzută decide totul”. În penultimul capitol, „Spiritul și legea”, în prima parte, vorbește despre marele logician german Kurt Gödel (1906-1978), faimos în special pentru lucrarea sa publicată în 1931, la doar 25 de ani, „Despre propoziţiile indecidabile din Principia Mathematica şi ale sistemelor înrudite între ele”, care a dat peste cap lumea matematicii. Gödel a arătat, printre altele, că matematica este incompletă, ceea ce a reprezentat un adevărat șoc la acea vreme, când se aprecia că matematica era ultimul „refugiu” al certitudinii.
Dar altul este subiectul articolului de față. Patapievici spune că Gödel a creat o teoremă care a demonstrat nici mai mult, nici mai puțin decât existența lui Dumnezeu. Știam preocuparea gânditorului român pentru astfel de demonstrații; am fost curios cum o interpretează pe cea a lui Gödel.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În videoclipul de mai jos puteți vedea 30 de moduri de a organiza traficul într-o intersecție, pentru fiecare mod indicându-se traficul de mașini pe minut. Se pleacă de la un trafic de 191 de mașini pe minut, iar ultima simulare ajunge la 1.099 mașini pe minut. Sigur, după cum veți vedea, ultima variantă este complicată, cu certitudine una care presupune costuri de construcție enorme (cel puțin comparate cu costurile unei intersecții obișnuite).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Schimbările climatice, tehnologia 5G, noul coronavirus - reprezintă subiecte recente în care publicul este prins într-o luptă pentru adevăr. Știința este manipulată și subminată de grupări interesată pentru a ne influența opinia și a crea îndoieli. Care sunt mecanismele prin care cei interesați subminează datele oferite de știință?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Consumul de electricitate este măsurat cu un dispozitiv numit „contoar”. Sau „contor”? Probabil ați auzit și așa, și așa. E posibil totuși să fi auzit mai des prima variantă, „contoar”, pentru că așa s-a impus uzul. Dar cum e corect?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogurile Scientia
Detectorul ATLAS. Puteți face un tur virtual aici.
Materia întunecată de care credem că domină universul ar putea fi alcătuită din așa-numite particule supersimetrice: frați și surori ai particulelor normale, cele din modelul standard al particulelor elementare, însă cu spin opus și cu masă mult mai mare. Proiectul de cercetare ATLAS de la acceleratorul LHC la CERN a căutat aceste particule; în mod concret, partenerul supersimetric al quarcului b (bottom), reușind să pună noi limite asupra eventualelor sale caracteristici.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Se spune că „informația înseamnă putere”. Posibil, dar doar pentru aceia care reușesc să proceseze în mod corect informația. Iar de această capacitate, pe care se pare că am luat-o prea ușor drept garantată, nu dispune oricine.
De mai bine de un an de zile suntem într-o situație în care generațiile aflate în viață nu au mai fost. În mod aproape miraculos, suntem acum într-o perioadă în care avem speranță, odată cu apariția unor vaccinuri cu eficiență sporită împotriva virusului. Cum ar fi mers lucrurile dacă această pandemie ar fi avut loc acum 30 de ani?
Ce am văzut în acest an de pandemie și probabil că am fi putut evita? Iată trei idei.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Halou materie întunecată (reprezentare grafică). credit: wikipedia.org
Materia întunecată este substanța ipotetică ce ar reprezenta 80% din materie sau 24% din totalul de materie și energie din univers. Materia întunecată nu trebuie confundată cu energia întunecată. Acestea sunt două lucruri complet diferite. Energia întunecată este ceea ce face ca universul să se extindă, pe când materia întunecată este cea care face galaxiile să se rotească mai repede. Dar materia întunecată explică și alte fenomene cosmice, după cum vom vedea mai jos.
Dar ce este materia întunecată? Acum 20 de ani am crezut că materia întunecată este cel mai probabil făcută dintr-un fel de particulă pe care nu am identificat-o încă. La vremea respectivă existau destul de multe propuneri de particule noi care să se potrivească cu datele, cum ar fi particulele supersimetrice sau axionii.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În prezent există două valori ale constantei lui Hubble, cea care reprezintă viteza de expansiune a universului. Ceea ce, desigur, dă mari bătăi de cap fizicienilor. O nouă idee este cea de a folosi antenele de unde gravitaționale și de a măsura undele care se propagă în univers în urma coliziunilor între stele neutronice și găuri negre. Această măsurătoare împreună cu cea a radiației electromagnetice emise în parte din aceste procese poate da o valoare a constantei lui Hubble care să rezolve această problemă (ori, cine știe? poate să o înrăutățească...).
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Interacţiuni ale neutrino detectate la Observatorul de Neutrino IceCube
Neutrinii sunt particule elementare care fac parte din modelul standard al fizicii moderne. Sunt cele mai misterioase particule din cadrul acestui model și au o masă atât de mică, încât nu am reușit s-o măsurăm până în prezent. Rezultatele cercetării din cadrul proiectului KATRIN a impus o nouă limită asupra acestei mase.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Dacă vrem să accelerăm un obiect în timp ce ne aflăm în spațiul cosmic, o modalitate de a face acest lucru este cu ajutorul unei tehnici numite „asistență gravitațională” (sau „praștie gravitațională”). De exemplu, NASA a accelerat unele sonde spațiale folosind tehnica asistenței gravitaționale în jurul lui Jupiter și al altor planete. Dar nu încalcă principiul conservării energiei și al conservării impulsului această metodă?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Probabil că ați văzut în sutele de filme americane difuzate la televizor măcar o dată o baterie făcută dintr-un cartof cu două fire atașate unui bec. Poate chiar ați învățat la școală despre ele, dar doar foarte pe scurt. Cum funcționează, totuși, aceste baterii, la nivel atomic? Oare chiar energia vine din cartof sau vine de altundeva?
- Detalii
- de: Vlad Lazăr
- Safari prin lumea ştiinţei
Biroul de Cercetări Sociale, un institut independent de cercetări sociologice, a făcut recent publice rezultatele unui studiu cu privire la religiozitatea românilor. Sondajul a fost efectuat în perioada 30 martie - 11 aprilie 2021 pe un eșantion național de 1.420 persoane, alcătuit astfel încât să aibă reprezentativitate națională, cu o eroare statistică de +/-2,6% la un interval de încredere de 95%.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
