Gaură neagră și steaua sa companion (credit: Jingchuan YU/Beijing Planetarium/2019)
Și găurile negre pot contribui la căutarea materiei întunecate... Bosoni cu mase foarte mici, care ar putea constitui materia întunecată, ar putea avea ca efect încetinirea rotație unei găuri negre. Dacă așa stau lucrurile, atunci detectoarele de unde gravitaționale ar fi trebuit să observe acest fenomen pentru anumite mase ale bosonilor. Cum însă nu au observat încetiniri ale rotației, concluzia este că bosonii (cu mase într-un anumit interval) nu ar exista.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Acropola din Atena (pictură de Leo von Klenze)
Cum putem scrie cu adevărat istoria reală a unor societăți ale căror standarde de adevăr și realitate erau destul de diferite de ale noastre? Cât de rațional este să vorbești despre state, societăți și economii din timpuri istorice îndepărtate, unde locuitorii ar fi găsit ideile de „stat”, „societate” sau „economie” cu totul lipsite de sens? Cum este posibil să înțelegem în mod rațional moduri de viață care presupuneau sprijinul activ al ființelor și forțelor „supranaturale”, fenomene care sfidează rațiunea și știința noastră? Pe scurt, cum putem spera să putem vreodată să exprimăm adevărul despre realitățile care au fost trăite de popoarele nemoderne?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Caracatița mimetică este un maestru al deghizării. În starea sa naturală, caracatița mimetică are o culoare bej deschis. Ca majoritatea caracatițelor, își poate schimba pigmentul pielii pentru a nu mai putea fi identificată de prădători, luând culoarea mediului înconjurător. Dar caracatița mimetică duce lucrurile la un alt nivel...
Poate fi găsită în Indonezia și în Marea Barieră de Corali. Este o caracatiță atât de inteligentă, încât atunci când se simte amenințată poate păcăli posibilii prădători, făcându-i să creadă că este de fapt o altă specie. Face acest lucru schimbându-și culoarea, forma corpului și, cel mai interesant, modul în care se mișcă și se comportă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Crucea lui Einstein: patru imagini ale aceluiaşi quasar care apar în jurul unei galaxii ce produce efectul de lentilă gravitaţională
Quasarii îndepărtați pot să ne apară multiplicați din cauza efectului de lentilă gravitațională. Recent, o nouă analiză computerizată a datelor astronomice, folosind inteligența artificială, a permis să vedem imaginile unor quasari care ajung la noi „multiplicate”: imagini în care se vede de fapt quasarul de patru ori. Aceste imagini ar putea ajuta la descifrarea unui mare mister din cosmologie: care este valoarea constantei lui Hubble?
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Evoluţia universului
Trăim într-un univers compus din materie; antimateria a dispărut fără să lase urme. Acest mister nu a fost descifrat încă. O nouă idee propusă pentru a găsi răspunsul este folosirea unei molecule, monometoxidul de radiu, radioactive, care are o formă ce ar ajuta oamenii de știință să efectueze experimente cu o sensibilitate crescută.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Marile companii nu-și permit să fabrice produse (prea) fiabile: mașini, telefoane sau becuri...
Să ne imaginăm un bec care nu se arde niciodată. Ai cinci becuri în casă, le cumperi când achiziționezi casa - și cu asta basta!
Ori îți cumperi un telefon mobil care-ți place astăzi și ieși cu el la pensie, peste 40 de ani. Între timp i-ai schimbat bateria de câteva ori.
Sau îți cumperi o mașină care nu se strică niciodată în 20 de ani de utilizare - și tot ce faci este să-i pui benzină și ulei din când în când.
Sună bine. Pentru tine, ca utilizator. Dar pentru cei care le fabrică și vând?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
O reprezentare artistică a planetei Gliese 163c, ca o lume de roci şi gheaţă acoperită cu un strat dens de nori (stânga). Este roşiatică, nu albă, datorită luminii reflectate venită de la steaua-mamă, o pitică roşie. Fotografie în culoare falsă cu steaua Gliese 163 făcută de telescopul Wise Mission aparţinând NASA (centru). Localizarea pe hartă a stelei Gliese 163 în constelaţia Dorado (dreapta) CREDIT: PHL @ UPR Arecibo, NASA/IPAC IRSA, IAU, Sky & Telescope
Materia întunecată este un mare mister; din ce ar putea fi alcătuită? Poate din particule încă nedescoperite. Dacă este așa, atunci aceste noi particule ar putea avea ca efect încălzirea exoplanetelor, adică a planetelor din afara sistemului nostru solar. Acest efect ce ar putea fi observat cu noile telescoape care vor studia exoplanetele.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Trăim într-o hologramă? Fizicienii specializați în teoria corzilor sunt de părere că da. Dar ce înseamnă asta?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Safari prin lumea ştiinţei
În diagrama de mai sus puteți vedea dezintegrarea beta.
Dezintegrarea beta constă în transformarea unui neutron într-un proton, reacţie însoţită de emisia unui electron şi a unei particule de masă extrem de mică şi fără sarcină electrică numită anti-neutrino.
Diagramele Feynman sunt reprezentări grafice ale interacțiunilor dintre particule. Acestea sunt un instrument vizual formidabil, care poate înlocui în bună măsură calcule complicate. În videoclipul de mai jos puteți vedea: de ce este util să înțelegeți modul în care se interpretează o diagramă Feynman, care sunt regulile de reprezentare pe o diagramă Feynman și care sunt regulile pe care particulele urmează particulele care iau parte în interacțiuni prin intermediul forțelor fundamentale.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Recent, un grup de cercetători din Viena a reușit să măsoare în laborator cel mai slab câmp gravitațional detectat până în prezent. Cercetătorii, experți în fizica cuantică, au folosit sfere de aur cu rază de 1 mm și tehnologii extrem de sensibile pentru a efectua această măsurătoare.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Călătorie printr-o gaură de vierme. credit: NASA
Găurile de vierme, care reprezintă scurtături spațio-temporale între două puncte din univers, ar putea exista fără să fie nevoie de materie exotică cu energie negativă. O nouă teorie arată cum s-ar putea genera astfel de găuri de vierme microscopice.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
1. Un fluture imită perfect, când își închide aripile, o frunză îngălbenită, uscată. Când le deschide, are un colorit de o frumusețe deosebită. (link ‹eng›)
2. Hiroo Onoda a fost un militar japonez care a continuat să lupte în cel de-Al II-lea Război Mondial încă 29 de ani, ascuns într-o junglă de pe insula Lubang din Filipine (de unde avea diverse incursiuni în afara junglei, omorând, jefuind, distrugând proprietăți), pentru că nu a știut că se terminase. Onoda primise ordine clare din partea ofițerului superior, Yoshimi Taniguchi, de a nu capitula indiferent de circumstanțe. Au fost multe încercări de a-l identifica și convinge că trebuie să încheie lupta (manifeste aruncate în junglă, forțe speciale trimise să-l găsească), dar Onoda nu s-a lăsat convins, crezând că e vorba de acțiuni de intoxicare ale inamicului. Revenit în fine în Japonia, descoperit și convins de un aventurier că războiul chiar se sfârșise, a fost dezamăgit de ce a găsit (o societate japoneză capitalistă, ce-și pierduse o parte din valorile de dinainte de război) și s-a mutat în Brazilia, unde a și murit. (link ‹ro›)
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Victimele accidentelor de trafic rutier
În luna mai 2020 Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” a făcut public „Raportul asupra activităţii reţelei de medicină legală în anul 2019”. În acest raport sunt prezentate o serie de statistici cu privire la cauzalitatea mortalității în România. Printre cele mai relevante cifre: 1) 2.047 de decese ca urmare a accidentelor rutiere în 2019; 2) 2.401 sinucideri la nivel naţional; 3) afecţiunile cardiovasculare, reprezintă cea mai importantă cauză de moarte neviolentă în 2019 (58%).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Reprezentare grafică a unui neutron și a unui proton (care sunt formați din quarcuri)
Protonii sunt prezenți în orice atom. Particule compuse din quarcuri care stau împreună prin intermediul interacțiunii nucleare tari, protonii ar putea deveni transparenți la culoare (adică la interacțiunea nucleară tare) dacă sunt puși sub presiune. Un experiment care a încercat să creeze această situație la acceleratorul de la CEBAF din SUA nu a reușit însă să observe protoni transparenți; protonii sunt încă misterioși.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Atât „maxim”, cât și „maximum” sunt corecte. Diferența este că unul este adjectiv, iar celălalt substantiv. În funcție de rolul pe care-l joacă în propoziție, se scrie într-un fel sau altul.
„Maxim” este adjectiv, ca în „nivelul maxim de toleranță a fost depășit”.
„Maximum” este adverb, ca în „voi termina în maximum o oră”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogurile Scientia
