Dacă tot intrați din când în când pe acest site, cum pronunțați numele site-ului când îl recomandați cuiva? A, nu-l recomandați? Păcat, că nici nu știți ce pierde respectivul / respectiva :)
Revenind... Pur și simplu citiți cuvântul ca pe orice cuvânt în limba română? Pentru că „scientia” este un cuvânt în limba latină care înseamnă „cunoaștere”, din care a derivat termenul „știință”, iar regulile de pronunție în latină nu sunt chiar ca în română, chiar dacă limba română este una care are multe în comun cu latina.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Rezultatul coliziunilor de particule în cadrul proiectului LHCb.
Fasciculul de protoni se deplasează de la stânga la dreapta. Liniile din imagine indică traiectele particulelor rezultate în timpul coliziunii.
Se numește oscilație între un mezon D0 și antimezonul D0; un efect de natură cuantică care a fost recent măsurat în cadrul proiectului LHCb de la Marele Accelerator de Hadroni (LHC) de la CERN, Geneva. Ca să aibă loc această oscilație trebuie să existe o diferență între masele celor două particule. Aceasta este cea mai mică măsurată vreodată în fizică, de doar 10-38 grame!
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Într-un studiu din 2018 cercetătorii au calculat masa protonului, pe baza a patru surse: condensat de quarkuri (9 %), energia cinetică a quarkurilor (32 %), energia cinetică a gluonilor (36 %) și „contribuția gluonică anormală” (23 %).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogurile Scientia
Țările care controlează rezervele de petrol ale lumii au, în multe cazuri, o putere economică și geopolitică disproporționată față de alte state. Pentru că țițeiul este combustibilul pe care funcționează economia globală. O treime din energia produsă pe glob vine din petrol, incomparabil mai mult decât orice altă sursă de energie.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogurile Scientia
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Proiectul de cercetare colaborativ DES (Dark Energy Survey) a realizat și examinat cea mai mare hartă a galaxiilor din univers: circa 220 milioane de galaxii distribuite pe o optime din bolta cerească. Obiectivul este de a înțelege mai bine structura universului, compoziția acestuia și evoluția de la Big Bang până în prezent.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Companiile de curierat au avut mult de muncă în perioada pandemiei și cred că mulți dintre noi au rămas cu obiceiul format în lunile anterioare de a comanda produse prin Internet (care vin prin curieri). Aceste companii, cel puțin în parte, te anunță că „Livrăm azi comanda...”. Azi...
E o problemă. Pentru că „azi” înseamnă mult. Și „azi” vine cu ceva disconfort.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În special în orașele aglomerate aplicațiile de navigație prin satelit sunt utile și utilizate. Sigur, sunt de ajutor și în călătorii lungi, dar cum ai nevoie de ele zi de zi într-un oraș ca Bucureștiul, mă concentrez în special pe nevoile ce decurg din astfel de călătorii.
Iată ce mi-ar plăcea să aibă o aplicație de navigație a viitorului:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Imaginea de mai sus, precum și cea de mai jos - îl reprezintă, într-adevăr, pe faimosul cercetător Nikola Tesla în laboratorul său din Colorado Springs. Doar că acestea nu sunt pur și simplu fotografii ale lui Tesla în timpul experimentelor. Dacă ar fi stat acolo pe timpul descărcărilor electrice de mare putere, cum se vede în imagini, ar fi murit instantaneu.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
O echipă internațională de cercetători a realizat o hartă a materiei întunecate din universul local, folosind un model matematic pentru a deduce locația acesteia pornind de la influența sa gravitațională asupra galaxiilor (punctele negre). Aceste hărți de densitate reproduc trăsături cunoscute, proeminente ale universului (roșu) și dezvăluie, de asemenea, filamente (galben) care acționează ca punți ascunse între galaxii. X-ul indică galaxia noastră, Calea Lactee, iar săgețile indică dinamica universului local generată de gravitație.
Credit: Hong et. al., Astrophysical Journal
În univers există mult mai multă materie întunecată decât materie obișnuită. Cum este distribuită această materie întunecată? Folosind inteligența artificială, noi studii arată că galaxiile sunt legate între ele de filamente de materie întunecată care vor determina soartă universului.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Studiul razelor cosmice este extrem de important pentru a înțelege universul. În cadrul LHAASO, un nou proiect de cercetare situat în Tibet, s-au măsurat raze gama cu energii extreme, înainte de finalizarea construcției acestuia. Speranța cercetătorilor este de a înțelege mai bine cum evoluează stelele, cum iau naștere razele cosmice cu energii extreme și cum se produc elementele chimice.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Să credem că există viață pe altă planetă nu este chiar o nebunie, dacă ce știm despre apariția și evoluția vieții este adevărat. Universul este atât de mare, încât este literalmente imposibil să nu fie multiple alte planete care să îndeplinească toate condițiile pentru apariția și susținerea vieții. Dar dacă există viață pe altă planetă, de ce nu am găsit-o încă? Ori am găsit-o? Ori de ce nu ne-au găsit „ei” pe noi? Iată o serie de cazuri celebre în care am crezut (iar unii încă mai cred) că am descoperit extratereștri.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Viteza luminii, c, este 299.792.458 m/s. Cel puțin acesta este numărul care îmi apare pe ecran când caut pe Google și, având în vedere că aproape toată fizica modernă este bazată pe această constantă, probabil că valoarea este corectă. Dar dacă v-aș spune că nu avem de unde să știm dacă este corectă sau nu? De ce? Pentru că nu am identificat nicio metodă prin care să măsurăm viteza luminii altfel decât folosind o oglindă (rezultatul măsurătorii călătoriei luminii pe traiectoria dus-întors).
- Detalii
- de: Vlad Lazăr
- Safari prin lumea ştiinţei
Gigantopithecus (reprezentare grafică)
De la Omul de Neanderthal la Lucy, descoperirile hominizilor antici ne oferă o fereastră în trecut. Dar a fost o provocare pentru cercetători să descopere cum anume a evoluat specia noastră, Homo sapiens, din strămoșii noștri mai îndepărtați, care au trăit în urmă cu peste 7 milioane de ani.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
