Într-un amplu articol publicat în The Guadian, intitulat „Hard to digest: we still live in Fast Food Nation”, Eric Echlosse, autor al cărții „Fast food nation” acum 25 de ani, arată că, deși a dezvăluit practicile neortodoxe ale giganților din industria alimentară, profiturile și pericolele producției în masă de carne și lapte au crescut. Iată cele mai relevante părți ale articolului.
De la păsări la bovine, pisici și... om. Pisicile sunt ținute la fermele de lactate din Statele Unite pentru a ucide șobolani, șoareci și alte rozătoare. În martie 2024, mai multe pisici de la ferme din zona Panhandle, Texas, au început să se comporte ciudat: au început să meargă în cerc obsesiv, au devenit letargice și deprimate, și-au pierdut echilibrul, au început să se clatine, au avut convulsii, au suferit paralizii și au murit în câteva zile de la îmbolnăvire. La o fermă din nordul Texasului, două duzini de pisici au dezvoltat aceste simptome bizare; mai mult de jumătate au murit în scurt timp. Cadavrele lor nu prezentau semne neobișnuite de rană sau boală.
Un medic veterinar în Amarillo, care investiga o boală misterioasă în rândul vacilor de lapte din Texas, a auzit despre pisicile bolnave. Vacile făceau febră, produceau mai puțin lapte, ca re era galbe și gros, și slăbeau. Boala era rareori fatală, dar putea dura săptămâni, iar declinul producției de lapte provoca pierderi serioase fermierilor locali. Medicul a trimis probe de lichide de la vacile bolnave la un laborator Iowa, dar toate testele ieșeau negative pentru bolile cunoscute ale bovinelor. S-a întrebat dacă ar putea exista o legătură între îmbolnăvirea inexplicabilă a pisicilor și cea a vacilor. A trimis la laborator și cadavrele a două pisici moarte din grajd, unde creierele acestora au fost disecate și examinate.
Intuiția acestuia a dus la o serie de descoperiri importante. Vacile de lapte din nordul Texasului sufereau de gripă aviară A (H5N1) înalt patogenă, iar pisicile de grajd fuseseră infectate cu această gripă aviară virulentă după ce au fost hrănite cu lapte crud de la vacile bolnave. H5N1 apăruse cu ani în urmă în Asia, călătorise în Statele Unite prin păsări migratoare și începuse să devasteze fermele avicole americane în 2022. Rata de fatalitate a H5N1 în rândul păsărilor de curte se apropie de 100%, iar peste 150 de milioane de găini au fost sacrificate de fermierii americani din 2022 pentru a opri răspândirea acestui nou virus. Cercetătorii știau de ani de zile că pisicile sunt vulnerabile la gripa aviară. În cazurile precedente, se îmbolnăviseră mai ales după ce mâncaseră păsări infectate. Dar până la descoperirea doctorului, nimeni nu știa că vacile pot fi infectate cu gripă aviară, că virusul se multiplică în ugerul lor și că poate fi transmis prin lapte.
La descoperirea H5N1 în rândul vacilor de lapte din Texas în 2024 s-ar fi impus testarea fiecărei vaci pentru virus, carantină strictă a fermelor unde s-a găsit gripa aviară, testare obligatorie a laptelui pentru contaminare, compensații financiare pentru fermierii afectați și testare extinsă a lucrătorilor pentru a se asigura că H5N1 nu se transmite de la vaci la oameni. Niciunul dintre aceste lucruri nu s-a întâmplat.
Comisarul pentru agricultură al Texasului, Sid Miller, un conspiraționist de extrema dreaptă, a considerat că H5N1 „nu reprezintă nicio amenințare pentru public”. Industria lactatelor s-a opus testării de rutină a vacilor și lucrătorilor, iar sectorul lactatelor genera aproximativ 50 de miliarde de dolari anual pentru economia Texasului.
Acum 25 de ani, cartea „Fast Food Nation” descria pericolele unui sistem alimentar controlat de câteva corporații multinaționale. Industrializarea creșterii animalelor, transformarea unor creaturi simțitoare în simple mărfuri și absența supravegherii guvernamentale au creat noi căi de propagare a agenților patogeni periculoși. Unele mega-ferme de lactate americane pot avea până la 100.000 de vaci, iar numărul enorm de animale dintr-un singur grajd, mulsul a numeroase vaci cu același echipament, lipsa carantinei și transportul interstatal al animalelor între mega-ferme au permis ca H5N1 să se răspândească în toată SUA.
Primul om infectat cu H5N1 în SUA a fost un lucrător din industria lactatelor din Texas. Câteva săptămâni după descoperirea gripei aviare la vaci, lucrătorul a dezvoltat un simptom neașteptat al bolii: conjunctivită („ochi roșu”). Testele au arătat că conjunctivita fusese cauzată de H5N1. În rest, boala sa a fost ușoară. Nu a dezvoltat congestie respiratorie superioară sau febră și s-a recuperat complet în câteva zile. În ciuda posibilității ca H5N1 să se răspândească „în tăcere” printre lucrătorii din ferme – și a riscului ca virusul să sufere mutații într-un organism uman și să devină letal și foarte contagios – puțini lucrători au fost testați pentru H5N1. Industria lactatelor s-a opus testării, iar lucrătorii imigranți erau reticenți să interacționeze cu autoritățile statale sau federale de teama deportării.
Primul cunoscut cluster uman de infecții H5N1 din SUA a apărut în rândul lucrătorilor din industria avicolă din comitatul Weld, Colorado, în iulie 2024. La una dintre cele mai mari ferme de ouă din Colorado, unui grup de muncitori li s-a ordonat să elimine găinile testate pozitiv pentru H5N1. Muncitorii au petrecut ore întregi în hale fierbinți, prost ventilate, ucigând aproape 2 milioane de păsări și adunându-le cadavrele pentru eliminare. Cinci muncitori au dezvoltat ulterior febră, frisoane, simptome respiratorii superioare și conjunctivită. A fost cel mai mare focar uman de gripă aviară din istoria Statelor Unite.
Niciunul dintre muncitori nu a fost spitalizat și toți s-au recuperat rapid. Dar îmbolnăvirile lor sugerau că forme ușoare sau chiar asimptomatice de gripă aviară ar putea apărea printre lucrătorii de la fermele avicole, fermele de ouă și fermele de lactate din toată țara.
Gripa aviară este o zoonoză – o boală infecțioasă care poate fi transmisă de la vertebrate la oameni. La fel ca E. coli (care a apărut în fermele de îngrășare a bovinelor) și stafilococul auriu meticilino-rezistent, MRSA (apărut în fermele industriale de porci și responsabil de aproximativ 9.000 de decese anual în SUA), H5N1 este doar cel mai recent cost neanticipat al creșterii industriale a animalelor.
Virusul gripal aviar A (H5N1), înalt patogen, nu a provocat încă o epidemie mortală în rândul oamenilor. Pasteurizarea ucide virusul în lapte, iar virusul nu a suferit mutații care să-l facă mai contagios sau mai letal. Dar H5N1 a devenit endemic în păsările sălbatice, găini, curcani și vaci de lapte din SUA, permițând o amestecare continuă a genelor sale.
O epidemie de gripă aviară care să ucidă milioane de oameni s-ar putea să nu apară niciodată din fermele industriale – sau ar putea izbucni săptămâna viitoare, luna viitoare sau anul viitor. Amenințarea este globală.
Impactul „Fast Food Nation”
„Fast Food Nation” a fost publicată în 2001, dezvăluind modul în care operează gaganții din industria alimentară, prezentând discrepanța uriașă dintre marketingul lor lucios și realitatea practicilor lor comerciale. Descrie impactul sistemului alimentar industrial asupra lucrătorilor, consumatorilor, animalelor și mediului.
McDonald’s a angajat ulterior DCI Group – o „firmă de consultanță în afaceri publice strategice” cu legături puternice cu industriile petrolului, tutunului și farmaceutice – pentru a posta atacuri online la adresa autorului. McDonald’s a negat.
În 2008, Burger King a angajat o firmă de securitate privată pentru a se infiltra în Student/Farmworker Alliance – un grup nonviolent – care îndemna consumatorii să boicoteze Burger King deoarece unii dintre furnizorii săi aveau legături cu sclavia în câmpurile de roșii din Florida. Proprietara firmei de securitate, Diplomatic Tactical Services, s-a dat drept studentă pentru a culege informații pentru Burger King. A jucat slab acest rol și a trezit suspiciuni. A fost rapid demascată ca spion corporatist, provocând o publicitate proastă pentru Burger King.
Corporația McDonald’s a fost mult mai eficientă în spionarea criticilor săi. În anii ’80, uneori jumătate dintre participanții la întâlnirile London Greenpeace erau spioni corporatiști angajați de McDonald’s pentru a colecta informații despre grup.
Unul dintre obiectivele centrale ale cărții era să arate cum interesele private erau servite pe seama interesului public. Funcționarea sistemului alimentar industrial ilustra amplu aceste teme. O investigație în sectoarele bancar, aerospațial, chimic, al apărării, al sănătății, divertismentului sau software ar fi ajuns la concluzii similare.
Iluzia alegerii
Consumatorii au astăzi doar iluzia alegerii. Fuziunile și achizițiile corporative din ultimele patru decenii au redus drastic numărul companiilor care vând alimente, un fapt ascuns de multiplicitatea mărcilor.
De exemplu, Starbucks este cel mai mare lanț de cafenele din lume. Dar o firmă germană de familie, JAB Holding Company, vinde mai multă cafea decât Starbucks, sub numeroase mărci pe care le deține total sau parțial – inclusiv Keurig, Krispy Kreme, Peet’s Coffee, Stumptown Coffee, Green Mountain Coffee Roasters și Pret a Manger.
Când marile corporații câștigă prea multă putere, prețurile oferite furnizorilor, salariile plătite lucrătorilor și prețurile percepute consumatorilor nu mai sunt determinate de forțele pieței. Agențiile guvernamentale devin „capturate” de companiile pe care ar trebui să le reglementeze. Iar aceste corporații obțin profituri mai mari scăzând salariile, crescând prețurile și manipulând oferta. Când patru companii dețin împreună o cotă de piață de 40% sau mai mult, competiția este înlocuită ușor de coluziune. Ceea ce a fost odată o piață liberă devine un oligopol.
Astăzi, patru companii controlează 56% din piața mondială a semințelor și 61% din piața pesticidelor.
Cinci companii controlează aproximativ 70%–90% din comerțul mondial cu cereale.
Patru companii controlează peste 80% din oferta de carne de vită din SUA, 70% din carnea de porc și 60% din piața de carne de pui.
Patru companii controlează aproximativ 75% din piața de iaurt din SUA și 79% din piața de bere.
Trei firme controlează 93% din piața băuturilor carbogazoase.
Creșterea industrială a animalelor a extins puterea monopolistă chiar și la genetica animalelor comerciale: două companii furnizează material genetic pentru peste 90% dintre găinile ouătoare și curcanii din lume.
Problemele care... ucid
Puterea de piață ascunsă poate fi brusc dezvăluită atunci când ceva se strică. În vara 2024, un focar de E. coli a declanșat o rechemare masivă, preventivă, a sandvișurilor din magazinele și supermarketurile britanice. Sute de oameni au fost îmbolnăviți; doi au murit. Un raport al UK Health Security Agency a afirmat ulterior că „analizele epidemiologice au furnizat dovezi solide că sandvișurile preambalate care conțineau salată au fost vehiculul probabil al infecției”. Salata era sursa probabilă a E. coli. Deși nu a fost niciodată legat definitiv de o anumită companie sau marcă, focarul a scos la lumină modul în care sunt preparate acum alimentele noastre. Multe dintre produsele retrase erau fabricate de aceeași firmă: Greencore, probabil cel mai mare producător de sandvișuri proaspete, pre-ambalate, din lume.
Cu sediul în Irlanda, Greencore vinde aproximativ 600 de milioane de sandvișuri pe an în ambalaje de carton cu logourile altor mărci precum Boots, Marks & Spencer, Sainsbury’s, Tesco și WH Smith.
Un videoclip filmat într-o fabrică Greencore din Nottinghamshire, Anglia, arată sute de muncitori la linii de asamblare într-o încăpere frigorifică uriașă, purtând halate albe și bonete verzi, adăugând ingrediente manual în timp ce feliile de pâine trec pe benzi transportoare. Fabrica funcționează 24 de ore pe zi și produce sute de tipuri diferite de sandvișuri. Pachetele acelea familiare, aliniate în vitrinele frigorifice din magazine, benzinării și aeroporturi, nu sugerează deloc că ceea ce conțin a fost asamblat la scară industrială.
O formă mult mai gravă de putere de piață ascunsă a fost dezvăluită când un sugar din Minnesota s-a îmbolnăvit cu Cronobacter sakazakii în toamna anului 2021. Cronobacter este o bacterie patogenă periculoasă pentru sugarii sub două luni, prematuri sau imunocompromiși. După o infecție cu Cronobacter, rata estimată a mortalității în acest grup variază între 40% și 80%. Mulți dintre cei care supraviețuiesc rămân cu leziuni cerebrale permanente și suferăde convulsii. Sugarul îmbolnăvit în Minnesota a fost spitalizat trei săptămâni, dar a supraviețuit. Trei alți sugari au fost diagnosticați în alte state. Doi au murit. Toate cazurile au fost legate de lapte praf pentru sugari produs în aceeași fabrică: una dintre cele mai mari fabrici de formule din SUA, cu 800.000 de picioare pătrate, întinsă pe o suprafață mai mare decât douăsprezece terenuri de fotbal. Fabrica era situată în Sturgis, Michigan, și deținută de Abbott Nutrition.
Când inspectorii FDA au vizitat fabrica din Sturgis la începutul anului 2022, au găsit multiple tulpini de Cronobacter în instalație. Oficialii FDA au descris ulterior condițiile din fabrică drept „șocante” și „scandalos de insalubre”. Abbott a închis voluntar fabrica și a rechemat trei mărci de lapte praf produse acolo. Abbott a insistat că investigatorii guvernamentali „nu au putut găsi nicio dovadă” care să lege formulele lor de îmbolnăvirea sugarilor. Dar Frank Yiannas, adjunct al comisarului FDA în timpul rechemărilor, a considerat aceste declarații înșelătoare. „Fabrica Abbott din Sturgis nu avea controale adecvate pentru a preveni contaminarea formulei praf”, a declarat Yiannas în fața Congresului, „și este probabil ca alte loturi de lapte praf produse în această unitate să fi fost contaminate cu multiple tulpini de C. sakazakii de-a lungul timpului, care au scăpat testării finale, au fost trimise pe piață și consumate de sugari.”
Fabrica Abbott din Sturgis producea aproximativ o cincime din întreaga formulă pentru sugari consumată în SUA. Când fabrica a fost închisă și a rămas neoperabilă aproape șase luni, părinții s-au panicat, căutând lapte praf în mijlocul unei penurii naționale, achiziții compulsive și goliri de rafturi care au durat tot anul 2022. Puterea monopolistă diminuase semnificativ reziliența sistemului alimentar, creând riscul ca unii sugari să nu aibă ce mânca. La momentul redactării, piața formulelor pentru sugari din SUA este încă controlată de aceleași patru companii. În Marea Britanie, concentrarea este și mai mare: o singură companie, Danone, controlează aproximativ 71%.
Este mai rău decât acum 25 de ani
În multe privințe, daunele provocate de sistemul alimentar s-au agravat în cei 25 de ani de la publicarea „Fast Food Nation”. Consumul de alimente ultra-procesate – adică majoritatea fast-food-urilor – a fost asociat cu cel puțin 32 de probleme de sănătate, incluzând boli cardiace, cancer, diabet, obezitate și tulburări mentale. Mai mult de jumătate din alimentele consumate acum de americani sunt ultra-procesate.
Dar există totuși motive de speranță, după cum sugera acest tweet incredibil al președintelui Donald Trump, la o săptămână după realegerea sa în noiembrie 2024: „Prea mult timp, americanii au fost zdrobiți de complexul alimentar industrial… [care a] recurs la înșelare, dezinformare și dezinformare în ceea ce privește sănătatea publică.” Dacă un politician care bea 12 Diet Coke pe zi, servește McDonald’s la Casa Albă, organizează evenimente de campanie în restaurante McDonald’s – și comandă în mod obișnuit două Big Mac, două Filet-O-Fish și un shake de ciocolată doar pentru el – simte acum nevoia să critice industria alimentară industrială, atunci s-a produs un cutremur în opinia publică americană.
Unele pasaje din „MAHA Report”, emis de administrația Trump în mai 2025, par aproape halucinante. O administrație republicană conservatoare a publicat un raport care condamnă alimentele ultra-procesate, cere interzicerea aditivilor sintetici, deplânge rata ridicată a obezității în rândul copiilor americani, atacă agențiile federale pentru „captura corporatistă și ușa rotativă” și atribuie o parte din vină „consolidării sistemului alimentar”.
Semnificația reală a campaniei „Make America Healthy Again” (MAHA) este sprijinul popular masiv din spatele ei. Un sondaj realizat de un think-tank conservator în 2025 a constatat că 96% dintre potențialii alegători americani erau „de acord într-o anumită măsură sau pe deplin” că alimentele ultra-procesate care conțin aditivi cu riscuri grave pentru sănătate ar trebui să poarte etichete de avertisment, iar proporția republicanilor de acord era 97%. În plus, 70% dintre respondenți se opuneau servirii în școli a meselor care conțin astfel de produse, iar 95% susțineau obligativitatea servirii fructelor și legumelor proaspete la prânz.
Idealismul și pasiunea mișcării MAHA ascund însă un adevăr urât: administrația Trump a declanșat un atac radical asupra agențiilor guvernamentale dedicate accesului la hrană, siguranței alimentare și sănătății publice.
Demiterea în masă și desființarea programelor de lungă durată de către secretarul pentru sănătate și servicii umane al lui Trump, Robert F. Kennedy Jr., au fost fără precedent. La momentul redactării, CDC a pierdut aproximativ un sfert din angajați. Centrul Național pentru Prevenirea Bolilor Cronice riscă să piardă întregul buget pentru programele privind bolile cardiace, accidentul vascular cerebral, obezitatea, diabetul și multe alte afecțiuni. Reducerile din rețeaua națională de supraveghere a bolilor alimentare înseamnă că focarele de toxiinfecții vor deveni mult mai greu de detectat – un fapt care va avantaja companiile care vând produse contaminate. Iar un grant de 590 de milioane de dolari acordat companiei Moderna pentru un vaccin împotriva gripei aviare a fost anulat.
Dar nu totul este pierdut. În ultimii ani, a apărut o disciplină nouă care analizează activitățile economice în ansamblu: contabilitatea costului real („true-cost accounting”). Aceasta încearcă să măsoare costurile reale pe care prețurile nu le reflectă mereu. Aplicată sistemului alimentar, ia în calcul costurile de sănătate, costurile de mediu și alte costuri externalizate pe care companiile reușesc prea des să le transfere altora. Contabilitatea costului real arată clar că fast-food-ul industrial ieftin este, de fapt, mult mai scump decât ne permitem.
Schimbarea stimulentelor economice poate transforma radical realitatea. După cum mișcarea ecologistă a învățat de mult, când poluatorii sunt obligați să plătească pentru poluarea lor, aerul și apa se curăță.
Dacă un pachet de carne tocată ar trebui să listeze pe etichetă toți agenții patogeni periculoși din produs, forțele pieței ar recompensa companiile devotate securității alimentare. Cele dispuse să vândă carne contaminată ar trebui fie să reducă drastic prețurile, fie să își îmbunătățească procedurile.
În 2019, grupul EAT și revista medicală „The Lancet” au publicat raportul „Food in the Anthropocene”, care leagă dietele nesănătoase de daunele de mediu provocate de sistemul alimentar industrial. Este acum unul dintre cele mai citate articole științifice evaluate de colegi din ultimii 20 de ani. Raportul argumentează că schimbarea modului în care mâncăm și producem mâncarea este esențială nu doar pentru sănătatea noastră, ci și pentru sănătatea planetei.
Schimbarea acestui sistem nu va fi ușoară și poate dura ani. Dar s-a mai făcut. Munca copiilor a fost cândva normală în fabricile din SUA – până când Curtea Supremă a interzis-o. Iar variantele la schimbare vor fi incomparabil mai rele. Prin urmare, schimbarea este obligatorie.
> Citește și: Despre efectele alimentelor ultra-procesate
Sursa: TheGuardian
