Continuăm trecerea rapidă în revistă a formelor de viaţă care au evoluat pe Terra şi au condus la apariţia lui homo sapiens. Începând de la primele cordate, unde rămăsesem la finele primei părţi, continuăm cu peştii, reptilele, tetrapodele, mamiferele, primatele şi, în final, hominidele (material video inclus).
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Kim Peek este sursa de inspiraţie pentru filmul Rain Man, în care rolul principal îl joacă Dustin Hoffman. "Originalul" este însă mai spectaculos chiar decât personajul de film. Capacitatea de a memora a lui Kim Peek, fără a exagera niciun pic, este dincolo de puterea de înţelegere a ştiinţei...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Acum aproximativ 4,6 miliarde de ani s-a format Pământul. La început acesta era doar o uriaşă sferă lichidă, fără atmosferă, fără uscat. Încet, încet şi-au făcut apariţia uscatul şi oceanele şi a început evoluţia pe baza proceselor de natură chimică. Pentru o trecere rapidă în revistă a evoluţiei formelor de viaţă de Terra, citiţi articolul (video inclus).
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Ştim că alimentele reprezintă sursa de energie a organismului uman. Dar alimentele nu sunt absorbite în felul în care noi le mâncăm, ci sunt supuse unor procese complexe de descompunere care, prin multiple reacţii chimice, produc componente de bază ce sunt asimilate de organism. Detalii - în acest articol.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Frica este una dintre emoţiile fundamentale. Nu există om care să nu experimenteze frica în decursul vieţii, fie că este vorba despre pericolele iminente, ca întâlnirea cu un urs pe o cărare de munte, fie că este vorba numai de imaginarea unei situaţii periculoase. Dar ce se întâmplă în creier atunci când se declanşează sentimentul de frică?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cromozomii se găsesc la nivelul nucleului celulei. Nucleul fiecărei celule umane conţine 23 de perechi de corpusculi purtători ai caracterelor ereditare specifice organismelor gazdă. Aceşti corpusculi poartă numele de cromozomi. Câte un cromozom din fiecare pereche provine de la mama, respectiv de la tatăl posesorului. Aflaţi mai multe în articolul acesta.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Din multe puncte de vedere suntem asemănători animalelor. Ştim însă că suntem speciali, că deşi anatomic semănăm foarte bine, de pildă, cu unele maimuţe antropoide, abilităţile cognitive ne fac deosebiţi, ceea ce ne-a permis să devenim stăpânii planetei şi să visăm la a popula altele. Dar ce ne face deosebiţi? Iată o listă de 10 trăsături...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Publicăm astăzi partea a 6-a (ultima) a seriei video dedicate geneticii. Puteţi citi despre pericolele care se ascund în spatele tehnologiilor moderne din zona geneticii, cum ar fi capacitatea omului de a realiza în laborator viruşi letali, despre patentarea genelor umane şi dezavantajele aduse de aceste drepturi exclusive.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
A cincea parte (din şase) a seriei dedicate ADN-ului prezintă mecanismul distrofiei musculare, explică terapia proteică şi arată cum ingineria genetică va putea influenţa zestrea genetică a omului la naştere. De asemenea, vorbeşte despre clonare, combinarea genoamelor şi despre celulele stem (video inclus).
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
În partea a patra a seriei dedicate geneticii puteţi afla despre funcţionarea hemoglobinei, despre cauzele unor maladii genetice ca fibroza chistică şi maladia Tay-Sachs, despre predispoziţiile genetice la anumite boli grave precum cancerul mamar, dar şi despre o tehnologie nouă şi foarte promiţătoare - terapia genică (video inclus).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cât la sută reprezintă genele din genomul uman? Ce reprezintă restul ADN-ului, dacă nu sunt gene? Câte gene conţine ADN-ul? Ce sunt proteinele, cum sunt produse şi câte tipuri găsim în organismul uman? Ce sunt aminoacizii şi care este rolul lor în mecanismul celular? Acestea şi multe altele în a treia parte a seriei dedicate ADN-ului... (video inclus)
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Publicăm astăzi a doua parte din seria dedicată geneticii şi descifrării misterelor moleculei de ADN. Veţi putea citi despre cromozomi, structura celulei şi cea de spirală dublă a moleculei de ADN, despre posibilele consecinţe ale decodificării genomului uman, etc. (video inclus).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Deschidem aici o serie dedicată geneticii, după vizionarea căreia vă veţi familiariza cu noţiunile fundamentale din acest domeniu. Veţi afla despre ADN, ARN, genom, proteine, selecţia nenaturală, maladii genetice, clonare, celule stem, patentarea genelor etc., toate prezentate prin intermediul unor superbe materiale video.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Toţi am trecut prin asta... Sughiţul, nimic mai banal. De la copilul abia născut la pensionarul jucător de şah, cu toţi sunt pradă sughiţului. Dar care este mecanismul producerii sughiţului? Ce îl provoacă şi cum scăpăm de el? Chiar funcţionează remediile vehiculate în popor, gen băutul apei ori sperierea celui ce sughiţă?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Nu prea academică expresia, dar toţi înţelegem ce înseamnă că „ne clănţăne dinţii în gură de frig”. Dar ce provoacă această reacţie a organismului? Ajută la ceva „clănţănitul” dinţilor? Dacă răspundeţi „nu”, nu greşiţi. Cine comandă mişcarea trepidantă a dinţilor şi de ce?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.