Problema lui Molyneux: poate un orb care începe să vadă să recunoască un cub ori o sferă, pe baza memoriei atingerii lor?
În secolul XVII un filozof englez pe nume William Molyneux, a cărui soție era oarbă, și-a pus o întrebare simplă: poate un om născut orb, care devine capabil să vadă la un moment dat, să identifice pe baza datelor simțului tactil din memoria sa un cub și o sferă, atunci când le vede pentru prima dată?
14 țări controlează 93,5 % din petrolul lumii
Țările care controlează rezervele de petrol ale lumii au, în multe cazuri, o putere economică și geopolitică disproporționată față de alte state. Pentru că țițeiul este combustibilul pe care funcționează economia globală. O treime din energia produsă pe glob vine din petrol, incomparabil mai mult decât orice altă sursă de energie.
→ Flash: flexibilitatea creierului este... de neînțeles
› Într-un studiu recent pe șoareci cercetători americani au descoperit o fluiditate a zonelor cerebrale care nu poate fi explicată.
„Fragmente” de Epictet (note de lectură)
Portret (imaginar) al lui Epictet (1715). Imaginea completă aici.
În urmă cu câteva săptămâni am publicat un prim articol dedicat operei lui Epictet, în care am trecut în revistă cele mai interesante maxime ale acestuia din „Manual”, însoțite de comentarii.
Acest articol în dedicăm „Fragmentelor”, o serie de maxime păstrate de marele filozof stoic pe care le-am și explicat prin scurte comentarii, atunci când am crezut că este cazul.
De ce roboții nu pot fi niciodată ca oamenii (JID-042)
1. Cum îi „explici” unui robot ce înseamnă „sărat” sau „dulce”?
Încearcă întâi să descrii în cuvinte senzația de sărat pentru un semen de-al tău care nu a avut acces niciodată la sare. Ce spui? Nu prea ai ce, nu? Nu există cuvinte care să descrie ce simți, dacă cel cu care vorbești nu știe deja acest lucru.
Să revenim la robot acum. Cum faci să-l înveți ce înseamnă sărat ori dulce? Îi dai să pună pe senzorul lui sare ori zahăr, nu? Și? Ce legătură să fie cu senzația de sărat pe care o simți tu atunci când pui sare în gură?
DES: cea mai mare și detaliată hartă a galaxiilor pentru o optime de cer
Proiectul de cercetare colaborativ DES (Dark Energy Survey) a realizat și examinat cea mai mare hartă a galaxiilor din univers: circa 220 milioane de galaxii distribuite pe o optime din bolta cerească. Obiectivul este de a înțelege mai bine structura universului, compoziția acestuia și evoluția de la Big Bang până în prezent.
Populația României și a lumii îmbătrânește și se reduce
Cel mai probabil nu suprapopularea, ci numărul redus de copii va fi problema principală a acestui secol, când vorbim de cum evoluează populația lumii. România se va confrunta cu o reducere de 15 % a populației în următorii 30 de ani.
Secolul XX a fost martorul unei creșteri a populației lumii de la 1,6 miliarde la 6 miliarde (în 2000), dar acest trend a încetat. La nivel global, populația se reduce și îmbătrânește.
Câteva gânduri despre... cum gândim (JID-041)
Cea mai mare parte a activității minții noastre se desfășoară ascuns, în background, fără acces conștient, fără înțelegerea motivațiilor originare. Nu știm (experimentăm) cum sunt create percepțiile noastre, nu știm (experimentăm) cum sunt generate gândurile (și varianta materializată, vorbirea), nu avem acces la mecanismul de identificare a amintirilor, la procesul de control al musculaturii șamd.
→ O sugestie pentru companiile de curierat
Companiile de curierat au avut mult de muncă în perioada pandemiei și cred că mulți dintre noi au rămas cu obiceiul format în lunile anterioare de a comanda produse prin Internet (care vin prin curieri). Aceste companii, cel puțin în parte, te anunță că „Livrăm azi comanda...”. Azi...
E o problemă. Pentru că „azi” înseamnă mult. Și „azi” vine cu ceva disconfort.
Este apendicele inutil?
Pentru o lungă perioadă de timp, apendicele uman a fost considerat o rămășiță inutilă a unei părți a tractului digestiv, care a avut, poate, vreun rol, în cazul strămoșilor noștri îndepărtați. Pe de altă parte, putem elimina apendicele și nu observăm niciun fel de efecte negative imediate.
În fapt, sunt rare situațiile în care știm motivația din spatele deciziilor noastre (JID-040)
Ce e în neregulă cu imaginea de mai sus?
Ne place să credem că suntem ființe raționale, că ne înțelegem deciziile, iar acestea sunt bazate pe rațiune. Dar această abordare intră în contradicție cu studiile existente și cu simple observații ale comportamentului nostru în societate.
Să luăm câteva exemple la îndemână...
→ Flash: autoritățile americane au aprobat un medicament supereficient împotriva obezității
› Administraţia Alimentelor şi Medicamentelor (Food and Drug Administration sau FDA) a aprobat recent un medicament injectabil denumit Wegovy împotriva obezității.
› Medicamentul este recomandat pentru adulți obezi care au cel puțin o boală cronică, precum diabetul de tip 2, împreună cu o dietă corespunzătoare și exercițiu fizic.
→ Ce înseamnă „supraviețuirea celui mai adaptat”?
Conceptul nu vine, la origine, de la Charles Darwin, ci de la un alt biolog faimos (dar și filozof și sociolog), Herbert Spencer; dar Spencer a fost inspirat de Darwin, care în cartea „Originea speciilor” folosise conceptul de „selecție naturală”. Spencer chiar l-a contactat pe Darwin, propunându-i să adopte terminologia creată de el, adică „supraviețuirea celui mai adaptat” ori „supraviețuirea celor mai apți”, cum apare în traducerea românească a „Originii speciilor”. Darwin a fost de acord și a inclus-o într-o ediție ulterioară a lucrării sale. După cum puteți vedea mai jos, Darwin a introdus o echivalență (sau) între cele două concepte: „selecție naturală” și „supraviețuirea celor mai apți”.
Studiu: în centrul Căii Lactee ar fi o aglomerare de materie întunecată, nu o gaură neagră
Într-un articol publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society: Letters o echipă de cercetători de la „International Center for Relativistic Astrophysics” avansează ipoteza conform căreia Sagittarius A*, obiectul cosmic din centrul galaxiei noastre cu o masă echivalentă cu cea a circa 4 milioane de sori, nu este, în fapt, o gaură neagră, ci o aglomerare de materie întunecată.
Cum este corect: „monede” sau „monezi”; „bancnotă” sau „bacnotă”?
Care este pluralul lui „monedă”?
Cele mai multe dicționare menționează: „sg. monedă → pl. monede”.
Toate dicționarele menționează „monede” ca fiind forma de plural standard. Dar și varianta „monezi” este acceptată de anumite dicționare, cum este cazul DEX '98 (1998) și al DEX '09 (2009).
Cum funcționează senzorul de ploaie al mașinii
Așa cum știți, rolul senzorului de ploaie este să semnaleze prezența ploii și să activeze în mod automat ștergătoarele atunci când sunt precipitații. Desigur, pentru ca senzorul să inițieze mișcarea ștergătoarelor este necesar să fi făcut setările corecte, adică maneta care gestionează ștergătoarele să fie în modul „auto”. Senzorul de ploaie este, în fapt, eficient atât în condiții de ploaie, cât și e ninsoare.
Cum e corect? „A focusa” vs „a focaliza” vs „a concentra”
Verbul „a focusa” face parte din invazia de termeni intrați în uz în limba română prin intermediul limbii engleze. Presa abundă în utilizarea lui, iar o bună parte a populației l-a adoptat fără bariere.
Ce mi-ar plăcea să aibă un soft de navigație prin satelit
În special în orașele aglomerate aplicațiile de navigație prin satelit sunt utile și utilizate. Sigur, sunt de ajutor și în călătorii lungi, dar cum ai nevoie de ele zi de zi într-un oraș ca Bucureștiul, mă concentrez în special pe nevoile ce decurg din astfel de călătorii.
Iată ce mi-ar plăcea să aibă o aplicație de navigație a viitorului:
De ce psihiatria poate face mai mult rău decât bine
Nimeni nu se îndoiește că insul care se plimbă cu bijuteriile la vedere trebuie dus la spital și pus pe medicamente. Individul care iese în public cu organele genitale neînvelite se cheamă că e anormal. Dar anormal în relație cu ce? Sigur, cu o normă vizavi de ce numim „normal” în comportamente. Să stăm cu ele acoperite e un comportament „normal”. Până… în intimitate. A, ține de public. Și dacă te muți într-un trib din Papua Noua Guinee? La noi acasă, presupunem că insul are un defect serios la „cutia cu maimuțe”.
Aceste imagini cu Nikola Tesla nu sunt reale
Imaginea de mai sus, precum și cea de mai jos - îl reprezintă, într-adevăr, pe faimosul cercetător Nikola Tesla în laboratorul său din Colorado Springs. Doar că acestea nu sunt pur și simplu fotografii ale lui Tesla în timpul experimentelor. Dacă ar fi stat acolo pe timpul descărcărilor electrice de mare putere, cum se vede în imagini, ar fi murit instantaneu.
