Ciocnirea titanilor: două galaxii în fuziune

Ce vedeți în imagine este o coliziune cosmică între două galaxii, denumite împreună IC 1623.

În fapt, „masa gravitațională” este doar o ficțiune

Einstein a observat că nu există nicio diferență între „masa inerțială” și „masa gravitațională”.

Mașinile pe energie solară sunt gata să-și facă intrarea pe piață

Deși se aude puțin de această tehnologie, sunt multe companii care investesc astăzi în mașinile pe energie solară.

O zi din viața unui oracol din Grecia Antică [video]

Când o femeie decidea soarta unei bune părți a lumii...

Un accelerator de particule de mare putere pe Lună ar putea duce fizica mai departe

Doi cercetători au propus construirea unui accelerator pe Lună, care să atingă energii de o mie de ori mai mari decât cele de la LHC.

Sunt undele gravitaționale atrase și captate de găurile negre?

Ilustrația prezintă (în partea de jos) prima detecție de unde gravitaționale de către cele două observatoare LIGO.
Acestea sunt sincronizate cu evoluţia fuziunii găurii negre ce a produs undele în trei faze (imaginile de sus): 1 – spiralarea interioară, 2 – fuziunea, şi 3 - „ringdown" (când s-a încheiat emisia de unde gravitaţionale)
credit: LIGO, NSF, Aurore Simonnet (Sonoma State U.)

Undele gravitaţionale sunt ondulaţii ale spaţiu-timpului, generate de obiecte cosmice masive aflate în accelerare. Undele gravitaționale sunt o consecință a teoriei relativității generale a lui Einstein. Mişcarea obiectelor masive prin spaţiu-timp perturbă, așadar, structura acestuia, generând o radiație (undele gravitaționale) care se propagă în toate direcțiile. Dar sunt undele gravitaționale atrase și captate de o gaură neagră?

→ Flash: când se odihnesc rechinii?

→ Rechinul-cenușiu (Carcharhinus amblyrhynchos) nu se poate opri din înotat niciodată în timpul vieții. Dacă s-ar opri, nu ar mai putea extrage suficient oxigen prin intermediul branhiilor și ar muri.

Te poți deplasa mai repede decât vântul, dacă acesta e singura sursă de accelerare?

În urmă cu câteva zile (29 mai), Derek Muller, un tânăr care popularizează știința pe YouTube cu real succes, s-a arătat dispus să încerce o mașinărie a unui inventator, Rick Cavallaro, care susține că mecanismul inventat de el, adică o elice atașată în spatele vehiculului, permite deplasarea acestuia mai repede decât vântul. Ideea ar fi că atunci când vehiculul se mișcă sub acțiunea vântului, elicea are propriul ei rol, adăugând accelerație și făcând astfel ca deplasarea să fie mai rapidă decât a vântului.

→ Flash: din ce în ce mai multe femei se simt atrase de același sex

→ Cercetători de la Binghamton Human Sexualities Research Lab din New York au studiat comportamentul sexual al omului aproximativ un deceniu. Participanților la studii li s-a cerut, simplu, să-și declare sexul și orientarea sexuală. Atunci când au făcut o analiză a datelor acumulate de-a lungul timpului au avut o surpriză: în doar 9 ani au avut loc modificări semnificative în ce privește raportarea, sub aspectul atracției sexuale, la același sex a femeilor.

Când Descartes schimbă îndoiala sistematică pentru credința absolută...

• benzi-desenate

Când adunarea nu mai e ce știam că e...

→ Dacă aduni 10 mere cu 10 mere obții, desigur, 20 de mere. Dar dacă pui împreună o cană de apă cu temperatura de 10 °C cu o cană cu apă cu temperatura de 10 °C, nu obții apă cu temperatura de 20 °C. Asta pentru că temperatura este măsura energiei medii a particulelor apei, iar mediile nu se adună cum se adună merele.

Care sunt tehnicile pentru a descoperi o planetă?

Ați auzit / citit adesea în ultimii ani că astronomii au descoperit o nouă exoplanetă (adică planetă din afara sistemului nostru solar). Dar cum fac asta? Ce metode folosesc aceștia? Cât de dificil este să descoperi o exoplanetă?

Am scris recent un articol despre singura imagine directă pe care o avem a unui alt sistem solar. În articol menționam dificultățile în fotografierea altor sisteme solare, date fiind distanțele enorme care ne despart de acestea. Azi se cunosc 3.517 stele care au exoplanete. Iar 783 de sisteme multiplanetare au cel puțin trei planete confirmate. Stelele cu cele mai multe planete (confirmate) sunt Soarele și Kepler-90 cu 8 planete fiecare, urmate de TRAPPIST-1 cu 7 planete.

Bun, dar cum descoperi o planetă? Iată cinci tehnici folosite de astronomi pentru a descoperi exoplanete.

→ De ce este creierul în... cap?

Știu... Ce întrebare mai e și asta, nu? Acum câteva zile am scris despre „De ce apa nu are niciun gust”, iar acum despre locul creierului în organism. Unde-ar putea să fie creierul dacă nu în cap, nu? Că doar nu e doar cazul nostru; și câinii, și maimuțele, chiar și rațele au creierul tot în cap.

Dar de ce? De ce să nu fie creierul în stomac de exemplu, ascuns în aceeași carcasă de os cum este și în cap. Nu era mai bine protejat acolo? Era. Și atunci?

→ Cum se pronunță „SCIENTIA”?

Dacă tot intrați din când în când pe acest site, cum pronunțați numele site-ului când îl recomandați cuiva? A, nu-l recomandați? Păcat, că nici nu știți ce pierde respectivul / respectiva :)

Revenind... Pur și simplu citiți cuvântul ca pe orice cuvânt în limba română? Pentru că „scientia” este un cuvânt în limba latină care înseamnă „cunoaștere”, din care a derivat termenul „știință”, iar regulile de pronunție în latină nu sunt chiar ca în română, chiar dacă limba română este una care are multe în comun cu latina.

Cum „știe” un termometru temperatura corpului nostru?

Dacă două sau mai multe sisteme sunt puse împreună, o parte a energiei celui mai cald va fi transferată către cel mai rece până când ambele vor ajunge la aceeaşi temperatură (adică până se ajunge la echilibru termic).

Există vreo fotografie a unui alt sistem solar?

Sistemul nostru solar, la scară. Clic pe imagine pentru o rezoluţie mai bună.

O întrebare primită recent de la un copil (pe scientia.ro intră mulți copii) este următoarea: „Există alte sisteme solare? Pentru că am spus asta unor colegi, dar nu m-a crezut niciunul”.

Iată o întrebare bună. Cei care intră regulat pe scientia ori sunt pasionați de știință știu că există și alte sisteme solare. Și alte galaxii. Dar răspundeți la următoarea întrebare: ați văzut vreodată imaginea unui alt sistem solar? Și aici nu vorbim despre acele imagini realizate pe calculator (adică reprezentări artistice). Vorbim despre o imagine clasică a unui alt sistem solar, o fotografie, așa cum am văzut fotografii ale planetelor sistemului nostru solar, obținute de diverse sonde spațiale.

De ce nu are apa niciun gust?

E o întrebare interesantă, nu? Pentru că, literalmente, apa nu are niciun gust. Este, dacă vreți, baza de la care pleacă toate gusturile. Dar dacă adăugați ceva în apă, atunci, cel mai probabil, apa va avea gust, gust care poate fi bun, ca atunci când adaugi un sirop de muguri de brad, sau rău, ca atunci când adaugi aspirină pisată.

LHCb măsoară cea mai mică diferență de masă între particule

Rezultatul coliziunilor de particule în cadrul proiectului LHCb.
Fasciculul de protoni se deplasează de la stânga la dreapta. Liniile din imagine indică traiectele particulelor rezultate în timpul coliziunii.

Se numește oscilație între un mezon D0 și antimezonul D0; un efect de natură cuantică care a fost recent măsurat în cadrul proiectului LHCb de la Marele Accelerator de Hadroni (LHC) de la CERN, Geneva. Ca să aibă loc această oscilație trebuie să existe o diferență între masele celor două particule. Aceasta este cea mai mică măsurată vreodată în fizică, de doar 10^-38 grame!

→ Flash: aproape toată masa cunoscută din univers provine din dinamica gluonilor și a quarkurilor

Într-un studiu din 2018 cercetătorii au calculat masa protonului, pe baza a patru surse: condensat de quarkuri (9 %), energia cinetică a quarkurilor (32 %), energia cinetică a gluonilor (36 %) și „contribuția gluonică anormală” (23 %).

Trucul psihologic prin care au ajuns nemții să mănânce cartofi

Frederic al II-lea (1712 - 1786), devenit cunoscut sub numele de Frederic cel Mare (Friedrich der Große), a fost rege al Prusiei între 1740 și 1786. Și, printre altele, gândindu-se că va evita perioade de foamete și fluctuațiile prețurilor alimentelor, a vrut ca populația să cultive cartofi, plantă descoperită în Peru de spanioli pe la 1530 și cultivată ulterior, în primă fază, în Spania și în Italia.

Dar a apărut o problemă: țăranii nu voiau să cultive cartofi. De ce? Mai multe motive. Întâi de toate, cartofii nu erau menționați în Biblie. Faptul că nu avea cum să știe Dzeul din Orientul Mijlociu ce plante creșteau prin America de Sud pe când se scria Biblia nu era un răspuns, desigur. Apoi mai era problema indicată în mod clar de câini. Câinii nu voiau să mănânce cartofi. Ori dacă nici câinii nu mâncau cartofii, de ce ar fi mâncat oamenii?