Trei super-detectoare de particule [video]
Interiorul detectorului Super-Kamiokande, Japonia
Când vorbim de super-acceleratoare / detectoare de particule, de regulă vorbim despre Marele accelerator de hadroni (LHC) de la Cern, Geneva. Dar tehnologia de graniță este prezentă și în alte locuri.
Super-Kamiokande, KAGRA și Belle II sunt trei super-detectoare de particule situate în Japonia, studiind „particulele-fantomă”, adică neutrinii, undele gravitaționale și mezonii B.
Nebuloasa Laguna - aici se nasc stele!
Nebuloasa Laguna (pt o rezoluție superioară, click aici)
Credit: raze X - NASA/CXC/SAO; optic - Adam Block/Mount Lemmon SkyCenter/University of Arizona
Micile pete roz din imagine indică existența unor stele tinere, care eliberează cantități uriașe de raze X.
Bizarul fenomen al flotabilității inverse
Un lichid poate levita și o barcă poate pluti pe partea de jos a lichidului (răsturnată), dacă sunt îndeplinite anumite condiții de densitate și frecvență. Un experiment care pare să sfideze gravitația demonstrează că (și de ce) se poate.
Cum se opune „fizica” visului de a avea avioane hipersonice
Deplasările cu avionul pot fi destul de obositoare pe distanțe lungi. Creșterea vitezei aeronavelor ar putea rezolva problema. Dar trebuie să fie unele dificultăți dacă nu s-a întâmplat deja, nu?
Italia a înregistrat cea mai ridicată temperatură din Europa. Iată alte extreme din România și restul lumii
Pe 11 august a.c. în orașul Siracuza, un oraș de pe coasta insulei italiene Sicilia, s-a înregistrat temperatura de 48,8 grade Celsius, cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în Europa. Cea mai ridicată temperatură până la această măsurătoare era de „doar” 48 °C, în Atena în 1977.
Ce tehnici folosim pentru a detecta particulele subatomice?
Particule subatomice evidențiate în camera cu bule (1978, Fermilab)
Click pe imagine pentru o rezoluție superioară
Particulele subatomice sunt imposibil de observat cu ochiul liber. Sunt prea mici și, pe de altă parte, ochiul poate observa doar fotoni (ori obiecte ce emit fotoni). Cum detectează (fac vizibile) cercetătorii alte particule subatomice?
Uriașe cercuri identificate în apropierea unei găuri negre
În imagine, în albastru, cercuri surprinse în raze X din proximitatea unei găuri negre
Astronomii au identificat un set neobișnuit de cercuri de raze X în jurul un sistem binar denumit V404 Cygni, format dintr-o gaură neagră și o stea-partener.
Virgula. Ghid oficial de folosire (conform Îndreptarului Academiei Române)
În urmă cu 10 ani am scris un articol, dorit exhaustiv, cu 38 de reguli de folosire a virgulei în limba română. Articolul a avut un succes neaşteptat (peste un milion de accesări), fiind preluat (fără acordul nostru, fireşte :)) de ziare, unele universităţi sau bloguri personale. Acel articol a fost scris pe baza lecturii cărţilor de gramatică publicate la acea vreme.
Știința umanității și umanitatea științei
Statuia lui Nicolae Paulescu de lângă Facultatea de Medicină din București, dezvelită la 31 august 2001
Într-o lume în care toți avem dreptate, nu e greu să devii apostolul corectitudinii, dar nici să fii sedus de extremism. Uneori, pe lângă troli supărați și moderatori furibunzi, lupta dintre viziuni aruncă în neant și oameni valoroși. Oameni cu realizări incontestabile, personaje pe care mulți le considerau intangibile. Oameni care au avut ghinionul să intre în conflict cu imaginea noastră despre ei.
Cum află creierul (aproape) instantaneu că e ceaiul prea fierbinte?
Limba dispune de un mecanism complex, dar rapid și eficient, de informare a creierului despre contactul cu ceva fierbinte, cum a fi ceaiul.
E o idee bună să păstrezi pâinea în frigider?
Sunt câteva metode pentru a păstra pâinea proaspătă pentru o perioadă mai lungă, dar frigiderul nu este o soluție.
„De la certitudine la incertitudine”
Vă invităm să citiți cartea „De la certitudine la incertitudine. O istorie a ştiinţei şi ideilor în secolul al XX-lea”, scrisă de fizicianul F. David Peat și tradusă integral de Scientia.ro. Cartea, scrisă într-un stil atrăgător, face o incursiune în istoria ştiinţei, evidenţiind evoluţia conceptelor ştiinţifice.
Sunt produsele afumate crude sau le putem considera gătite?
Luați 5 kg de pește, îl eviscerați, îl țineți la sare 24 de ore, iar apoi îl puneți 12 ore la afumat. Este produsul final gătit? Ori încă este pește crud?
Există vreo diferență dintre „realitate” și „matematică”?
În fizică există multă matematică, așa cum ați observat fără îndoială. Dar care este diferența dintre matematica pe care o folosim pentru a descrie natura și natura însăși? Există vreo diferență? Sau s-ar putea să fie același lucru, adică totul este matematică?
Ce culori au tricourile din imagine?
Ce observați în fotografia de mai sus? Un grup de tineri îmbrăcați în tricouri cu diverse culori în fața unui fotograf, nu? Dar fotografia este, în fapt, alb-negru...
Numerele adunate cu inversul lor au o... proprietate ciudată
Adunând numere cu inversul lor ajungi la... numere care arată la fel, din stânga și din dreapta. Cu o excepție.
Prădătorii și factorul H
În psihologia evoluționistă, acei inși care exploatează și profită de resursele comunității, fără să ofere înapoi (sau oferă prea puțin), sunt numiți free-riders sau prădători.
Vara acestui an, cu multiple evenimente meteo, ne-a schimbat concepția despre climă
O succesiune de dezastre naturale fără precedent au străbătut globul în ultimele săptămâni. Au existat inundații grave în China și în Europa de Vest, valuri de căldură și secetă în America de Nord și incendii în zona sub-arctică (numită și Subarctica, regiunea este situată în sudul imediat al Arcticii).
De ce devine albușul oului opac prin încălzire
Albușul oului își schimbă proprietățile fizice prin încălzire, iar la baza opacizării stă un principiu profund al mecanicii cuantice.
Cea mai dulce substanță din lume
Lugdunamul este de 250.000 de ori mai dulce decât sucroza (zaharoza), dar are o caracteristică ciudată, în sensul că nu seamănă cu alte zaharuri.
Un nou tip de tetraquarc, cu două quarcuri de tip „charm”, descoperit la LCH, Cern
Tetraquarcul Tcc+ (reprezentare grafică)
În cadrul proiectului de cercetare LHCb (Large Hadron Collider Beauty) de la Marele Accelerator de Hadroni (LHC) de la CERN a descoperită o nouă particulă exotică formată din două quarcuri și două antiquarcuri; noul tetraquarc este prima particulă exotică care are două quarcuri de tip charm.
