De ce căscăm? O explicaţie ştiinţifică
Căscatul este un fenomen fiziologic care poate fi împărţit în trei faze distincte: o fază inspiratorie lungă, o fază de platou (vârf) scurtă şi un expir rapid. Acest fenomen semi-voluntar creşte vigilenţa şi are scopul de a ne alerta atunci când apare somnolenţa.
Reţelele ad-hoc pe înţelesul tuturor
În ultimii ani, mulţi cercetători din domeniul reţelelor şi-au îndepărtat atenţia de la reţelele centralizate – cum ar fi Internetul sau reţelele celulare – reorientându-se către reţelele ad-hoc, reţele fără fir formate pe loc, la nevoie. Detalii, în continuare.
Automedicaţia, un pericol pentru sănătate
Medicamentele sunt substanţe active care, prin interacţiunea specifică cu molecule ţintă, determină diferite efecte biologice. Sunt utilizate atât pentru ameliorarea stării de sănătate sau vindecarea unei boli, cât şi pentru combaterea sau diagnosticul acestora.
E "sufletul" de vânzare? Creierul zice că nu
Cât costă sufletul? Un studiu recent, bazat pe rezonanţa magnetică funcţională a creierului, a arătat cum valorile legate de "suflet", precum convingerile religioase, identitatea naţională sau codul etic ale fiecăruia dintre noi nu sunt de vânzare.
De ce sportul creşte masa musculară?
Aşa cum poate afirma oricine face culturism de performanţă, creşterea masei musculare este strâns legată de intensitatea şi durata exerciţiilor fizice. Dar care anume este mecanismul prin care acest proces are loc şi ce posibile implicaţii medicale prezintă el?
Inseparabilitatea cuantică, iarăşi sub lupă
Mecanica cuantică, teoria care stă la baza fizicii moderne şi a tehnologiei pe care o utilizăm, este plină de surprize. Printre acestea se numără şi o aşa-numită "acţiune misterioasă la distanţă", practic instantanee, unul dintre cele mai bizare fenomene cuantice.
Zece curiozităţi din astronomie (10)
Va sfârşi Soarele ca un pseudo-diamant gigantic? Care este legătura dintre metalicitatea unei stele şi şansele ca în jurul său să se formeze planete? Câte galaxii sunt în universul observabil? Câtă energie emite Soarele în fiecare secundă de viaţă? În continuare, 10 curiozităţi astronomice.
De ce este RMN-ul atât de scump?
RMN-ul este una dintre cele mai moderne tehnici imagistice folosite în prezent în spitale. Este o tehnică neinvazivă şi neiradiantă, cu ajutorul căreia se pot obţine imagini de rezoluţie şi claritate superioare ale organismului uman. Dar costul acesteia este ridicat. De ce?
Fizicianul Stephen Hawking la 70 de ani
Stephen Hawking, probabil cel mai cunoscut cercetător în fizica teoretică de astăzi, diagnosticat la 21 de ani cu o maladie neuronală degenerativă pentru care speranţa de viaţă este în general de maximum 8 ani, a împlinit la data de 8 ianuarie 2012 vârsta de 70 de ani.
S-a oprit evoluţia creierului în Paleolitic?
Inteligenţa este arma secretă a speciei noastre, cea care ne-a permis să ocupăm practic întreaga planetă, de la zonele cele mai calde la cele reci, de la câmpie la înălţimi de mii de metri. Terra este locuită de peste 7 miliarde de oameni şi numărul acestora continua să crească.
Sistemul solar - Saturn
Saturn este a şasea planetă de la Soare şi a doua ca mărime din sistemul solar. Deşi dimensiunile sale sunt considerabile, masa sa nu este, comparativ, la fel de impunătoare, ceea ce duce la o densitate foarte mică. Iată câteva date interesante despre planeta Saturn.
Scurtă istorie a vieţii în 365 de zile
Să ne imaginăm imensitatea timpului geologic este un lucru foarte dificil pentru oricare dintre noi. Vorbim de sute de ani, de mii de ani, de milioane de ani, de miliarde de ani, fără să ne imaginăm, cu adevărat, ce înseamnă aceste cifre. Iată în continuare o modalitate de a reuşi acest lucru.
Timpul, o simplă iluzie?
În timp ce majoritatea oamenilor de ştiinţă încearcă să explice timpul şi ireversibilitatea acestuia cu teorii mai mult sau mai puţin complicate, un fizician englez, Julian Barbour, a rezolvat problema într-un mod radical: timpul nu există!
Incursiune în lumea băuturilor alcoolice. Fermentația alcoolică și tipuri de alcool

Alcoolul are nenumărate utilizări, iar efectele sale asupra individului ori chiar asupra colectivităţilor sunt uneori semnificative. Uneori este cauza unor accidente de circulaţie, alteori ne ajută să trecem mai departe peste mari dezamăgiri sau eşecuri.
Rolul terapeutic al bârfei

Bârfa reprezintă vorba neîntemeiată sau răspândirea fondată sau nu de zvonuri la adresa unei persoane. Este unul dintre cele mai vechi şi la îndemână moduri de a răspândi informaţia, dar, în acelaşi timp, are reputaţia de a introduce erori şi variante în informaţia transmisă.
Fizica pentru cei mici: Proprietăţile
Toate corpurile care ne înconjoară sunt formate din substanţe. Acestea pot fi naturale ca, de exemplu: sarea, cărbunele, apa, aerul şi altele sau artificiale, adică produse de către om: sticla, porţelanul, materialele plastice, polietilena şi aşa mai departe.
Fizica pentru cei mici: Temperatura
Deseori se spune la radio sau pe posturile de televiziune următoarea frază: "Temperatura la umbră este de 25 grade Celsius, iar la soare este de 29 grade Celsius". Credeţi că este corect? Oare de ce sunt menţionate două valori de temperatură?
Fizica pentru cei mici: Corpurile
În viaţa de zi cu zi suntem înconjuraţi de tot felul de corpuri. Din primii ani de viaţă ne bucurăm de frumuseţile naturii: munţi, ape, dealuri, câmpii, flori, pomi, etc. Admiraţia naivă pe care o avem de la vârste fragede se transformă apoi, în anii de şcoală, în uimire.
Andreas Vesalius, părintele anatomiei (2)
Andreas Vesalius (1514-1564) este considerat părintele anatomiei moderne şi fondatorul medicinei moderne. A fost primul om care a realizat disecţii de cadavre umane la scară largă. În continuare, partea a doua a biografiei lui Andreas Vesalius.
Bilet doar dus pentru Lună
Sub presiunea competiţiei de cucerire a spaţiului dintre SUA şi URSS şi a atingerii ţelului suprem - aselenizarea, doi angajaţi ai companiei Bell Aerosystems, John M. Cord şi Leonard M. Seale, au venit cu o propunere de criză: o misiune doar dus spre Lună.
Galaxiile. Tipuri de galaxii
Roţi enorme, globuri sau nori de materie. Galaxii. În Univers, galaxiile sunt extrem de diferite - cea mai mică poate conţine câteva miliarde de stele, iar cea mai mare, în jur de un milion de milioane. Unele au doar câteva mii de ani-lumină în diametru.
