Va sfârşi Soarele ca un pseudo-diamant gigantic? Care este legătura dintre metalicitatea unei stele şi şansele ca în jurul său să se formeze planete? Câte galaxii sunt în universul observabil? Câtă energie emite Soarele în fiecare secundă de viaţă? În continuare, 10 curiozităţi astronomice.
Zece curiozităţi din astronomie (9)
1. BPM 37093 nu sună prea interesant, dar chiar este! Pitica albă, cu un diametru de aproximativ 4.000 km, este formată din carbon cristalizat înconjurat de un strat subţire de hidrogen şi heliu. Deci un diamant uriaş de 10 miliarde de trilioane de trilioane de karate! Acesta este un sfârşit comun multor stele, inclusiv Soarelui. În 5 miliarde de ani, acesta va deveni pitică albă, iar peste încă 2 miliarde de ani carbonul se va cristaliza, formând un diamant gigantic.
2. Nu toate stelele rămân fixe în galaxie. Unele au traiectorii extravagante, posibil în urma unor perturbaţii în braţele galactice. Este o situaţie destul de comună, 20% dintre stelele din vecinătatea Soarelui având acest comportament ciudat.
3. Cercetătorii de la Universitatea Rochester au descoperit o planetă orbitând în jurul unei stele atât de tinere, încât nu ar trebui să existe. La vârsta de 100.000-500.000 ani, nu se încadrează nici în teoria acreţiei nucleului, care cere 10 milioane de ani pentru ca o planetă să se poată forma, nici în mai rapida metodă bazată pe gravitaţie. Planeta este aproximativ de mărimea lui Neptun şi, de asemenea, se află la aceeaşi distanţă faţă de steaua mamă.
4. Se presupune că mulţi dintre giganţii gazoşi din jurul stelelor se formează la o distanţă mare de aceasta, apoi migrează în interior. Jupiter a migrat însă puţin. Dacă discul planetar din Sistemul nostru Solar ar fi fost mai consistent, acesta s-ar fi deplasat în spirală către Soare, iar planetele interioare ar fi urmat aceeaşi traiectorie.
5. Studiile arată că stelele cu o metalicitate ca a Soarelui, tipică pentru cele din regiunea noastră, au o şansă de 5-10% de a forma planete. Cele ce conţin de trei ori mai multe metale au şanse de 20% de a găzdui planete, în timp ce o metalicitate la o treime duce la 3% şanse să aibă planete. Stelele sub această limită, studiate până în prezent, nu au planete. Metalicitatea înseamnă conţinutul de elemente mai grele decât hidrogen şi heliu.
6. Simulările pe computer au arătat că planete de mărimea Terrei au fost create tot timpul, iar 25% din acestea s-ar găsi în zona habitabilă. De asemenea, sunt importante orbitele giganţilor gazoşi, ce decid câtă apă va rămâne pe planetele telurice.
7. Acceleratoarele de particule ale prezentului pot reproduce condiţiile unei temperaturi de 10^15 K, îndeajuns pentru a confirma teoria electroslabă. Pentru a testa teoria unificată a tuturor forţelor şi particulelor, este nevoie să se creeze condiţiile unei temperaturi de 10^28 K, ceea ce nu va fi vreodată posibil pe Pământ. Pentru acest lucru am avea nevoie de un accelerator care să se întindă de pe Terra până în sistemul Alpha Centauri, la 4 a.l. distanţă, o adevărată maşină cosmică ce ar cere, pentru fiecare SECUNDĂ de funcţionare, o energie cât producţia anuală a întregii Europe!
8. Universul observabil găzduieşte aproximativ 40 miliarde de galaxii de diferite tipuri şi mărimi.
9. Soarele emite în fiecare secundă energie echivalentă cu cea a unui miliard de bombe nucleare de câte o megatonă fiecare. Galaxia noastră este de 100 de miliarde de ori mai puternică, conţinând atât de multe stele. O galaxie activă, un quasar, este în general de 100-1.000 de ori mai puternică. Galaxiile active emit în fiecare secundă radiaţie cât produce Soarele într-un milion de ani!
10. Când materia este atrasă de o gaură neagră, este accelerată la viteze fantastice şi încălzită extrem, astfel începând să emită radiaţie de înaltă frecvenţă. Astfel, aşa-zisele găuri negre invizibile devin cele mai vizibile obiecte din Univers, mai ales când se hrănesc cu materie în centrul galaxiilor active.
