Au fost descoperite patru noi fuziuni de găuri negre!

Generarea undelor gravitaţionale ca urmare a orbitării reciproce a două găuri negre. Reprezentare grafică

Un grup internaţional de cercetători a publicat recent un nou catalog al undelor gravitaţionale descoperite cu ajutorul antenelor gravitaţionale LIGO şi VIRGO. În acest catalog au fost adăugate patru noi identificări de unde gravitaţionale emise în fuziunea a două găuri negre.

Undele gravitaţionale se propagă prin univers, reprezentând deformări ale structurii spaţio-temporale, ale geometriei universului, generate de fenomene cosmice care implică mişcări accelerate de obiecte cu mase importante, precum găurile negre. Prevăzute de teoria relativităţii generale a lui Einstein, cea care face legătura între materie şi energie pe de o parte şi geometria universului, adică metrica acestuia, au trebuit să treacă circa 100 de ani până când au fost într-un final măsurate.

De ce strămoșul tău a fost, literalmente, un pește, plus alte gânduri în epoca marelui virus... (JID-011)

Acest pește s-a crezut dispărut pentru multă vreme. A fost descoperit în 1938. Este numit celacanth. Este unul dintre strămoșii tăi...

1. Să presupunem că cineva ți-a filmat toată istoria familiei tale. Ai începe să derulezi pe repede înainte, dar către începuturile timpului. La circa 30 ani ți-ai descoperi un nou strămoș: întâi îți vezi bunicul, apoi străbunicul, apoi străstrăbunicul șamd. Dar va fi un moment când lucrurile încep să o ia razna: strămoșii tăi vor înceta să mai semene cu oamenii. De ce? Pentru că nu au fost oameni. Tot avansând în istoria familiei tale, vei descoperi că în urmă cu mai multe milioane de generații strămoșul tău a fost un... PEȘTE.

• jurnal-de-idei-diverse

Ce știm despre evoluția COVID-19 în România. Analiza cazurilor confirmate în perioada 26 februarie - 18 martie 2020

Institutul Național de Sănătate Publică din România a publicat recent rezultatele unei analize efectuate pentru perioada 26.02 - 18.03.2020 asupra modului în care a evoluat epidemia de COVID-19 în România. E de menționat că în cele câteva zile trecute de la ultima zi care a făcut obiectul analizei, 18 martie, numărul de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 aproape s-a dublat (261 vs 433). Iată concluziile studiului:

Patru idei simplu de pus în practică pentru a limita dimensiunea epidemiei de COVID-19 în România

Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic

Guvernul României, învățând până acum din greșelile altor state, ia măsuri gradate pentru a ține sub control răspândirea virusului SARS-CoV-2, care provoacă boala COVID-19.

Nu am ajuns (încă) la măsurile pe care le-a luat China, țara care în ultimele zile raportează 0 cazuri interne. În China, la mijlocul lui ianuarie, după o perioadă inițială de șoc și inacțiune (care, probabil, a dus la răspândirea globală a virusului, anulând șansele păstrării la nivel local), autoritățile au blocat intrările/ieșirile în/din Wuhan, epicentrul epidemiei, și în/din alte 15 orașe - în total 60 de milioane de oameni. Școlile, birourile, fabricile au fost închise. Zborurile și trenurile au fost suspendate, drumurile blocate. Călătoria cu mașina persoană - interzisă. În interiorul comunităților s-au organizat patrule și puncte de control, care verificau orice cetățean (temperatura și motivul prezenței în afara locuinței). Deplasările în afara casei erau permise doar pentru motive excepționale: hrană, medic, farmacie. În multe cartiere - un singur membru al familiei putea ieși din casă, pe zi. Astăzi, în timp ce Europa este sub asediu, China revine ușor, ușor la normalitate, redeschizând școlile și afacerile.

Evoluția pandemiei a fost recreată de New York Times și poate fi văzută, într-o formă grafică, aici, jurnaliștii americani arătând cum lipsa de acțiune a autorităților chineze în prima fază a epidemiei a dus, implacabil, la infectarea întregii planete.

Iată 4 idei, relativ simplu de pus în practică, chiar și fără legislație suplimentară, pentru a completa acest tablou al măsurilor deja luate în România.

• COVID-19

Cât de pregătite sunt sistemele medicale din Uniunea Europeană pentru a face față epidemiei de COVID-19?

Graficul de mai jos arată, comparativ, cum stau țările Uniunii Europene sub aspectul pregătirii sistemelor medicale naționale în fața epidemiei de COVID-19, care a copleșit deja unele țări, cum ar fi Italia sau Spania.

Situația de mai jos ia în calcul următorii parametri: numărul de paturi de spital la 100.000 de locuitori pe tipuri de asistență medicală (asistență medicală curativă, de recuperare și pe termen lung), numărul de asistente medicale și de doctori.

Este gravitația o forță? [video]

Harta câmpului gravitaţional al Terrei (Potsdam Gravity Potato)

Care este diferența dintre masă și greutate? Ce măsoară un cântar obișnuit de baie? Greutatea ori masa? Ce ar măsura același cântar dacă te-ai așeza pe el pe o altă planetă? La aceste întrebări am răspuns în alte articole, cum ar fi acesta. Subiectul, pe scurt, este abordat și mai jos, în videoclipul pe care vă invităm să-l urmăriți.

Pe de altă parte, spunem că, pe Pământ, acționează asupra asupra noastră forța gravitațională. Există așa ceva?

• sabine-hossenfelder

Un nou studiu arată că temperatura și umiditatea ridicate reduc semnificativ răspândirea COVID-19

O echipă de cercetători a studiat modul în care temperatura și umiditatea afectează transmiterea virusului SARS-CoV-2, care produce boala COVID-19. Aceștia au descoperit că o creștere de 1 grad Celsius și 1% a umidității relative scad substanțial capacitatea de transmitere a virusului. Aceste rezultate sunt similare cu cele privind evoluția răspândirii virusului gripei sezoniere, care se reduce odată cu încălzirea vremii.

Studiul a inclus, printre altele, 100 de orașe din China care au avut mai mult de 40 de cazuri în perioada 21 - 23 ianuarie 2020; studiul s-a desfășurat într-o perioadă în care virusul s-a răspândit fără nicio opreliște, dat fiind că abia pe 24 ianuarie au început autoritățile chineze să implementeze măsuri de blocare a răspândirii infecției.

Trei scenarii privind evoluția epidemiei COVID-19 în România

credit: raportuldegarda.ro

Epidemia COVID-19 nu se va termina prea curând în România. Abia suntem, în fapt, în faza sa de început. Măsurile guvernamentale și comportamentul populației sunt fundamentale în limitarea perioadei în care boala va avea o influența importantă asupra societății. Dacă în China numărul de persoane infectate s-a redus drastic în ultimele 2 săptămâni, în Europa în cele mai multe țări numărul de îmbolnăviri este în creștere de la o zi la alta.

Iată mai jos trei scenarii privind evoluția COVID-19 în România. Desigur, acest model matematic trebuie privit cu un ochi critic, iar acesta trebuie actualizat pe măsură ce date suplimentare sunt disponibile.

În varianta optimistă, vârful va fi atins în perioada 1-20 mai 2020, iar presiunea pe sistemul sanitar este redusă.
În varianta moderată, vârful va fi în perioada 1-20 iulie 2020, sistemul de sănătate făcând față numărului și frecvenței îmbolnăvirilor.
În varianta de risc maxim, vârful va fi atins în perioada 1-20 iunie 2020, iar sistemul de sănătate românesc va fi depășit.

Privire comparativă: cum a evoluat epidemia COVID-19 în Italia, Spania, Germania și România [16 martie 2020]

Pe axa verticală sunt reprezentate numărul de îmbolnăviri, pe axa orizontală numărul de zile.

În graficul de mai sus puteți vedea o privire comparativă a evoluției epidemiei COVID-19 în România și în cele trei țări europene cele mai afectate: Italia, Spania și Germania.

Am început graficul în ziua în care țările au consemnat 3 cazuri de infecție cu virusul SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19); în cazul Germaniei nu a fost posibil, dat fiind că prima informare a menționat 16 cazuri (24.02.2020).

Wasp-76b - planeta pe care plouă cu... fier

Ploaie cu... fier (imagine artist). credit: ESO/M.Kornmesser

La 350 de ani-lumină de noi a fost descoperită o planetă de dimensiuni asemănătoare cu planeta Jupiter pe care se pare că plouă cu... fier. Este prima dată când a fost posibilă o astfel de măsurătoare cu ajutorul unor noi instrumente extrem de precise poziţionate la telescopul Vlt în Chile.

Studiu recent: Cum se transmite virusul SARS-CoV-2 (responsabil pentru COVID-19)?

Harta țărilor infectate cu noul coronavirus (14 martie 2020)

Un studiu publicat în urmă cu câteva zile de către cercetători germani, unul dintre primele studii din afara Chinei care analizează date clinice de la pacienți cu COVID-19, arată că cei infectați cu noul coronavirus (denumit SARS-CoV-2) eliberează o cantitate mare de virus în prima fază a infecției, fapt ce explică de ce virusul se transmite atât de rapid în jurul lumii.

Studiul a constat în monitorizarea a 9 pacienți infectați cu SARS-CoV-2, prin analiza unor mostre de salivă, sânge, urină și excremente. Iată care sunt principalele concluzii.

• COVID-19

Riscul absolut vs riscul relativ. Înțelegerea diferenței este un instrument cheie împotriva manipulării [video]

Un nou medicament reduce riscul de infarct cu 40%. Atacurile rechinilor împotriva oamenilor au crescut cu un factor de doi. Consumul unui litru de suc pe zi dublează probabilitatea de a avea cancer.

Acestea sunt toate exemple de risc relativ, un mod uzual de a prezenta riscul în presă. Evaluarea riscurilor reprezintă un complicat proces care implică gândire statistică și preferințe personale. O barieră în înțelegerea semnificației riscului o constituie neînțelegerea diferenței dintre riscul relativ și riscul absolut.

De ce copiii trec ușor peste infecția cu SARS-CoV-2 (virusul responsabil de COVID-19)?

Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic

Una dintre curiozitățile COVID-19 este că această boală are efecte devastatoare asupra bătrânilor, dar copiii sunt feriți de forme severe ale bolii. Niciun copil sub 10 ani nu a murit, deși copiii nu sunt feriți de infecția cu SARS-CoV-2.

Care este explicația?

• COVID-19

A descoperit KOTO semnalele unei noi fizici?

 
credit: K. Tobioka/Florida State University

Un experiment realizat în Japonia la acceleratorul J-PARC a identificat patru evenimente de dezintegrare ale unui kaon neutru într-un canal în care nu ar fi trebuit să fie nici măcar unul. Se vorbeşte despre o nouă fizică sau… despre o eroare experimentală.

Experimentele efectuate în cadrul studiilor de particule la acceleratoare în întreaga lume caută să măsoare modul în care particulele se dezintegrează. Aceste particule au o viaţă mai mult sau mai puţin îndelungată – este vorba oricum despre fracţiuni de secundă – şi modul în care se dezintegrează, canalele posibile, sunt calculate de către teoreticieni cu ajutorul aşa-numitului model standard al fizicii particulelor elementare.

Istoria pandemiilor [infografic]

De-a lungul istoriei, pe măsură ce omul s-a răspândit de-a lungul și de-a latul planetei, bolile infecțioase au fost o constantă a vieții. Chiar și în epoca modernă, cu toate progresele
științei, focare de infecții apar în mod regulat.

Iată mai jos un infografic care trece în revistă istoria pandemiilor.

Scurtă istorie a mecanicii cuantice [video]

Câmp cuantic (reprezentare grafică). Vibrația câmpului, când atinge o anume energie, devine ceea ce numim „particulă”

Mecanica cuantică prezintă atât de multe idei completamente contraintuitive, încât una dintre mai luminate minți din fizica secolului al XX-lea, Richard Feynman, afirma: „Dacă ajungi să crezi că înțelegi mecanica cuantică, nu înțelegi mecanica cuantică”. Iar Einstein a murit convins că această teorie este incompletă, tocmai din cauza multiplelor fenomene greu, dacă nu imposibil de explicat.

În videoclipul de mai jos, care a fost filmat pe 20 ianuarie 2020 în cadrul conferințelor „The Royal Institution”, profesorul american Sean M. Carroll, unul dintre cei mai implicați fizicieni în popularizarea fizicii, trece în revistă, într-un stil viu și explicit, cele mai importante idei din mecanica cuantică, modul în care această teorie a evoluat și s-a consolidat.

De ce nu ne putem înțelege cu extratereștrii, plus alte gânduri despre noi (JID-010)

Iată în continuare o serie de gânduri de weekend. Cum articolele recente de acest gen (1 și 2) au suscitat ceva interes, continuăm cu acest demers pe scientia.ro, pe lângă articolele în care reflectăm evoluția științei și a tehnologiei.

1. Trecem, vijelios, cu sentimentul urgenței, de la un articol ce pare interesant la un videoclip incitant, de la un serial pe care de mult vrem să-l urmărim la paginile unei cărți pe nu am mai apucat să o terminăm șamd. Trăim intens fiecare minut, într-o monotonie sufocantă, paralizantă, care ne ține iremediabil departe de noi înșine.

2. Majoritatea covârșitoare a celor care citesc acest articol găsesc furtul abominabil și inacceptabil. Dar, cel mai probabil, majoritatea covârșitoare a celor care citesc acest articol fură în mod regulat câte ceva, prin intermediul Internetului: filme, cărți, cel mai adesea.
Faptul că nu-l vezi pe cel pe care-l furi, iar furtul are loc în spațiul tău privat face ca acțiunea de a fura să-și piardă din relevanță cumva, iar cel mai înverșunat activist împotriva furtului se simte curat, chiar dacă face parte din grupul celor incriminați...

• jurnal-de-idei-diverse

Cum se scrie pluralul lui „atu”? „Atuuri” sau „atu-uri”?

Textul de mai sus este extras dintr-un articol publicat pe PressOne. Este corect să scriem: „atu-uri”, cu cratimă?

• dificultati-limba-romana

Ce au văzut astronauții misiunii Apollo 13 pe partea nevăzută a Lunii [video]

Acest videoclip folosește date culese de sonda spațială Lunar Reconnaissance Orbiter pentru a recrea parte din panorama uimitoare pe care astronauții misiunii Apollo 13 au văzut-o, în călătoria lor periculoasă în jurul părții nevăzute a Lunii în 1970.

Aceste imagini, în rezoluția 4K, prezintă mai multe perspective ale suprafeței lunare, începând cu apusul și răsăritul soarelui și încheind cu momentul în care Apollo 13 restabilește contactul radio cu centrul de comandă a misiunii de pe Terra.

Detectorul XMM-Newton a detectat un intens fascicul de raze X generat de o mică stea pitică brună

Analiza unor date obţinute cu telescopul XMM-Newton a permis unui grup de cercetători să observe o intensă emisie de raze X generată de o mică stea pitică brună: procesul care a dat loc acestei intense emisii de radiaţie nu este pe deplin înţeles.

Stelele au o viaţă proprie care se bazează pe echilibrul dintre forţa de atracţie gravitaţională şi presiunea exercitată de reacţiile nucleare care au loc în interiorul stelei. Atâta vreme cât aceste două forţe sunt în echilibru steaua străluceşte pe cer şi nimic nu pare să o perturbe; în momentul în care steaua a consumat combustibilul din interior şi nu mai au loc reacţii nucleare (de fuziune) care să se opună forţei de atracţie gravitaţionale, steaua moare.