Astăzi, 23 martie 2020, România are, oficial, 576 de persoane infectate cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala COVID-19, iar 6 oameni au murit ca urmare a acestei infecții. La nivel mondial sunt mai mult de 350 de mii de cazuri, iar peste 15.000 de oameni au murit. Suntem la exact două luni de când autoritățile chineze au închis orașul Wuhan, epicentrul pandemiei.

Cum am ajuns aici? Putea fi oprită pandemia? Dacă da, cum?

Iată mai jos istoria răspândirii virusului, din Wuhan, China, pe toată planeta.


Primele cazuri de COVID-19 (la vremea aceea nu avea un nume) au fost depistate într-o piață din Wuhan, China, un oraș de 11 milioane de oameni.


Acele câteva cazuri au ajuns câteva sute ori poate chiar mii până la finalul lui decembrie 2019. Doctorii chinezi nu știau că se luptă cu un nou tip de „animal”. Erau pacienți cu pneumonie, care nu răspundeau la tratamentul uzual.


Autoritățile chineze nu au alertat publicul în decembrie. În ultima zi a anului, pe 31 decembrie, acestea au informat Organizația Mondială a Sănătății, dând asigurări că „boala este sub control”.


Epidemia a apărut cum nu se poate mai nepotrivit... Sute de milioane de oameni (vorbim de China!) au început să se miște la începutul lui ianuarie 2020, apropiindu-se sărbătoarea Anului Nou Chinezesc (când chinezii se duc către locurile de baștină).


Pe 1 ianuarie 175 mii de oameni au părăsit Wuhan...
   În luna ianuarie aproape 7 milioane de oameni au părăsit orașul...
   Mii dintre aceștia erau infectați...


Autoritățile chineze au admis, pentru prima dată, că noul virus se transmite de la om la om pe 21 ianuarie. La acel moment existau focare deja în Beijing, Shanghai și alte orașe mare chinezești, pe lângă Wuhan.


Abia pe 23 ianuarie autoritățile au instituit măsuri de restricționare a călătoriilor. Alte orașe au aplicat aceleași măsuri în curând. Dar focarele locale ajunseseră la dimensiuni considerabile și se măreau... Muriseră deja 17 oameni, iar 570 erau identificați ca infectați cu noul coronavirus.






Dar pe măsură ce virusul se răspândea, în ianuarie, traficul internațional continua nestingherit! Mii de chinezi au zburat din Wuhan către zeci de orașe din afara Chinei.







Primul caz raportat în afara Chinei a venit la jumătatea lui ianuarie, din Bangkok, o destinație populară printre chinezi. Au apărut apoi alte cazuri, în Tokyo, Singapore, Seul, Hong Kong, Seattle.


85% dintre cei infectați au călătorit fără a ridica suspiciuni, asimptomatici, dar contagioși.


Abia la sfârșitul lui ianuarie Wuhan a impus măsurile draconice pe care ni le amintim astăzi, iar companiile aviatice au început să anuleze zborurile către China, în special către / de la Wuhan.


Dar era prea târziu... Peste 30 de orașe din 26 de țări erau deja infectate, cu „ajutorul” unor chinezi veniți din Wuhan.


La jumătatea lui februarie 2020 virusul a început să se răspândească în zonele din afara Chinei, formând noi focare. A devenit clar că avem de-a face cu o pandemie.


Pe 26 februarie 2020 a fost raportat primul caz în România. La 1 martie mii de cazuri au fost raportate în Italia, Iran și Coreea de Sud.


A fost această pandemie prevenibilă?

Greu de pus. Poate... Cum?
1. Dacă autoritățile chineze nu ar fi ascuns existența și ulterior dimensiunea problemei.
2. Dacă autoritățile chineze ar fi luat măsuri timpurii de testare, izolare a celor cu simptome și spitalizare a celor infectați.
3. Dacă nu ar fi lăsat sute de mii de chinezi, din zona Wuhan, să călătorească nestingheriți, mulți fiind infectați.
4. Dacă autoritățile chineze ar fi informat restul lumii, în timp util, de pericolul pus de acest nou virus.

Dar e ușor de analizat acum. Este clar că și chinezii au avut nevoie de timp să înțeleagă cu ce se confruntă, să gândească măsuri adecvate șamd. Abia la începutul lui ianuarie medicii chinezi au înțeles că aveau de-a face cu un nou tip de virus.

Dar gândiți-vă la țările europene. Știau de ceva vreme de pericolul ce urma să vină, dar au făcut puțin pentru a evita epidemia... Au aplicat măsuri gradate, pe măsură ce epidemia a devenit din ce în ce mai amenințătoare. Iar unele țări, ca Italia, au fost între timp copleșite...

Acum România este pusă în situația de a răspunde unei situații de o gravitate extremă. Trebuie să-i convingem pe bătrâni să rămână în case, trebuie să testăm mai mult, trebuie să verificăm temperatura clienților în toate locurile publice în care oamenii trebuie să vină pentru hrană și medicamente.

Ce-o urma, om vedea...

Sursa: NYTimes

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.