Un nou medicament reduce riscul de infarct cu 40%. Atacurile rechinilor împotriva oamenilor au crescut cu un factor de doi. Consumul unui litru de suc pe zi dublează probabilitatea de a avea cancer.

Acestea sunt toate exemple de risc relativ, un mod uzual de a prezenta riscul în presă. Evaluarea riscurilor reprezintă un complicat proces care implică gândire statistică și preferințe personale. O barieră în înțelegerea semnificației riscului o constituie neînțelegerea diferenței dintre riscul relativ și riscul absolut.


Riscul este probabilitatea ca un eveniment să aibă loc. Poate fi exprimat fie în procente - de exemplu, că atacurile de cord apar la 11% dintre bărbații cu vârste cuprinse între 60 și 79 de ani - sau ca o rată - că unul din două milioane de scafandri de-a lungul coastei de vest a Australiei va suferi o mușcătură fatală de rechin în fiecare an. Aceste numere exprimă riscul absolut de atacuri de cord și atacuri de rechin în aceste grupuri.

Modificările riscului pot fi exprimate în termeni relativi și absoluți. De exemplu, o analiză din 2009 a descoperit că screeningul prin mamografie a redus numărul de decese provocate de cancerul la sân de la cinci femei în o mie la patru. Reducerea absolută a riscului a fost de aproximativ 0,1%. Dar reducerea relativă a riscului de la 5 cazuri de mortalitate prin cancer la patru este de 20%. Pe baza prezentării modificării riscului relativ (scădere cu 20%) oamenii au supraestimat impactul screeningului.

 

 



Pentru a vedea de ce e importantă înțelegerea diferenței dintre cele două moduri de exprimare a riscului, să luăm în considerare exemplul ipotetic al unui medicament care reduce riscul de atac de cord cu 40%. Imaginează-ți că dintr-un grup de 1.000 de persoane care nu au luat noul medicament, 10 ar avea atacuri de cord. Riscul absolut este de 10 din 1.000 sau 1%. Dacă un grup similar de 1.000 de persoane ar lua medicamentul, numărul de atacuri de cord ar fi de șase. Cu alte cuvinte, medicamentul ar putea preveni patru din zece atacuri de cord - o reducere a riscului relativ de 40%. Între timp, riscul absolut a scăzut doar de la 1% la 0,6% - dar scăderea riscului relativ de 40% sună mult mai convingător.

Cu siguranță, este util să preveniți chiar și câteva atacuri de cord sau orice alt rezultat negativ, nu-i așa? Nu neapărat. Problema este că alegerile care reduc unele riscuri te pot expune altor riscuri. Să presupunem că medicamentul pentru atac de cord a provocat cancer la jumătate din cei 1%  dintre pacienți. În grupul nostru de 1.000 de persoane, patru atacuri de cord ar fi prevenite prin administrarea medicamentului, dar ar exista cinci noi cazuri de cancer. Reducerea relativă a riscului de atac de cord pare importantă, iar riscul absolut de cancer pare mic, dar produc, în final, aproximativ același număr de cazuri.

În viața reală, evaluarea riscurilor fiecăruia va varia în funcție de circumstanțele personale. Dacă știți că aveți membri de familie cu boli de inimă, s-ar putea să fiți mai puternic motivați să luați un medicament care să vă scadă riscul de atac de cord, chiar dacă știți că acesta produce doar o mică reducere a riscului absolut.

Uneori, trebuie să decidem între a ne expune la riscuri care nu sunt direct comparabile. Dacă, de exemplu, medicamentul pentru atacul de cord a prezentat un risc mai mare de efecte secundare debilitante, dar care nu poate pune viața în pericol, cum ar fi migrenele, evaluarea noastră dacă acest risc ar merita asumat se poate schimba.

Iar uneori nu există neapărat o alegere corectă: unii ar putea spune că un risc minor de atac de rechin merită evitat, pentru că tot ce vă va lipsi este o partidă de înot în ocean, în timp ce alții nici nu ar lua în considerare renunțarea la înot, dat fiind că riscul unui atac de rechin este foarte mic.

Din toate aceste motive, evaluarea riscurilor este dificilă, iar prezentarea riscurilor poate fi înșelătoare, mai ales atunci când unele numere sunt prezentate în termeni absoluți și altele în termeni relativi.

Înțelegerea diferenței dintre riscul absolut și riscul relativ vă poate ajuta să evitați confuzia și să evaluați mai bine riscul în diverse situații.

Pt a posta comentarii: creați un cont pe site, folosiți contul de FB, Twitter sau Google ori postați vizitator (fără nicio formalitate de înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (nu se publică automat).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro